Iulian Fota, expert în relații internaționale și securitate națională, a explicat, la Leaders, motivațiile din spatele programului nuclear iranian, într-un context marcat de tensiuni geopolitice.
„Pentru iranieni, programul nuclear civil, atât cât pot eu înțelege din atitudinea lor, a fost o chestiune de mândrie națională, de statut”, a spus Iulian Fota.
Amintim că, pe 22 iunie 2025, în timpul celor 12 zile de conflict între Israel și Iran, SUA au lansat atacuri aeriene asupra a trei situri iraniene de îmbogățire nucleară: Fordow, Natanz și Isfahan.
Ulterior, după anunțarea unei încetări a focului mediate de Statele Unite, președintele Donald Trump a declarat că aceste lovituri au „distrus complet și pe deplin” infrastructura nucleară a Iranului.
Totuși, un raport ulterior al serviciilor de informații americane a contrazis afirmația lui Trump, indicând că programul a fost doar amânat cu câteva luni, nu distrus, conform HotNews.ro.
Invitat la Leaders, Iulian Fota subliniază că, deși oficial Iranul susține că dezvoltă un program nuclear civil, sunt suspiciuni că ar putea exista și o componentă militară ascunsă, o temere împărtășită în special de Israel și SUA.
„Atunci când tu spui că Israelul trebuie să dispară de pe hartă și îți propui dezvoltarea unui program nuclear civil, este mai facilă tranziția sau includerea, dacă vreți, a unei componente militare în acest program”, a punctat Fota.
În ultimii ani, programul nuclear al Iranului a fost sub o atentă supraveghere internațională, în special prin controalele repetate ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Iulian Fota: Iranul știe că, dacă ar avea arma nucleară, statutul său internațional s-ar schimba
O armă nucleară nu este doar un instrument militar, ci, mai ales, un simbol care schimbă statutul unei țări pe scena internațională, explică Iulian Fota la Leaders, podcast moderat de Cătălin Striblea.
„Lecția coreeană, pe care tot mai mulți o înțeleg. Odată ce tu ai bombă atomică, asta schimbă complet statutul tău internațional. Cu alte cuvinte, nu mai intervine nimeni, nu se mai atinge nimeni de tine, nu mai încearcă nimeni să te influențeze prin tot felul de metode, inclusiv militare, pentru că există riscul unei confruntări”, a explicat Fota.
Coreea de Nord reprezintă un exemplu clar al modului în care posesia armelor nucleare poate schimba dinamica geopolitică a unei țări. Potrivit expertului în relații internaționale, în ciuda izolării, a sărăciei și a dificultăților economice, regimul de la Phenian rămâne dificil de influențat ca urmare a arsenalului său nuclear.
„Regimul este de neatins datorită acestei arme nucleare și, pentru că, prin arma asta se exercită un șantaj asupra Coreei de Sud”, a afirmat Fota.
Ținând cont de acest exemplu, Iranul este conștient că deținerea unor astfel de arme i-ar schimba radical poziția pe scena internațională. Astfel, riscul unei intervenții externe, fie aeriană, ca cele israeliene recente, fie prin operațiuni speciale, ar fi mai mic.
„Iran știe că, dacă ar avea arma nucleară, statutul său internațional s-ar îmbunătăți, ar fi altul. Pericolul unei intervenții, cum vedem că se întâmplă, de exemplu, israelian-aeriană și nu numai, și trupele speciale ale Mossadului, ce-o mai fi pe la sol, ar fi fost mult eliminat, ar fi dispărut, pentru că șantajul nuclear este foarte eficient”, a explicat Iulian Fota.
Iulian Fota este expert în relații internaționale și securitate națională, cu o carieră atât în mediul academic, cât și în cel instituțional. A fost consilier prezidențial pentru securitate națională și, de asemenea, a condus Institutul Diplomatic Român.
Urmăriți podcastul Leaders.
Foto: Shutterstock
