de Adriana Crăciun
Radu Burnete, consilier al președintelui Nicușor Dan, a vorbit la podcastul Vorbitorincii Leaders, moderat de Cătălin Striblea, despre problemele din ANAF, afirmând că instituția suferă din cauza „managementului prost” și a „imixtiunilor politice”. „Ar trebui să facem o emisiune doar despre asta”, a spus Burnete, referindu-se la blocajele pe care le întâmpină Fiscul.
„Ar fi un pic arogant din partea mea să spun că, după două luni de zile aici, am radiografiat ANAF-ul și știu perfect unde e blocajul. Dar cred că e o combinație de câteva lucruri: management prost, clar. A fost o problemă și de genul acesta. De imixtiuni politice, pentru că fiecare vrea să-și numească pe X, pe Y prin județ. Asta e un fel al partidelor noastre de a acționa în acești 30 de ani. Își numesc oameni în instituții publice. Acesta e cumva modelul partidelor de a funcționa”, a spus consilierul prezidențial.
Radu Burnete susține că problemele merg dincolo de incompetență sau management defectuos. El a admis că, uneori, este vorba și despre corupție, despre numiri făcute „ca să răspundă cine trebuie la telefon”, dar și despre promovări motivate politic, fără criterii de competență.
„Alteori, cred că e vorba doar de: uite, colegul nostru de la partid, poate nu-i cea mai competentă persoană, dar acolo e liber, acolo îl punem sau o punem”, a spus Burnete.
El a adăugat că, dincolo de aceste practici, „nu a existat cu adevărat voință politică de a reforma instituția”. „Nu-s suficienți trei-patru oameni”, a spus el, explicând că întreaga clasă politică trebuie să accepte că fenomenul evaziunii fiscale nu mai poate fi tolerat.
„Dacă ANAF-ul se adună un pic, putem reforma instituția”
Radu Burnete a vorbit și despre declarația consilierului premierului, Ionuț Dumitru, care a afirmat în urmă cu o lună că ANAF nu este funcțională și că are nevoie de o abordare mai radicală, inspirată din modelul Greciei.
O astfel de soluție nu este exclusă, dar ar trebui privită ca o ultimă opțiune, crede Burnete. Deși experiența grecească arată că o reconstrucție totală poate funcționa, România ar putea reforma ANAF și fără a o desființa complet.
„El (n.r. Ionuț Dumitru) s-a referit în declarația pe care a făcut-o la experiența grecească, unde, într-adevăr, după criza din 2009, au luat decizia asta de a refonda administrația fiscală și de a o reconstrui de la zero. Ceea ce spune domnul Dumitru e să facem și noi la fel. Nu contest că asta poate fi o cale. Eu cred totuși că, dacă avem suficientă voință politică și dacă ANAF-ul se adună un pic, putem reforma instituția fără să o luăm de la zero. Realitatea este că, dacă încercăm și încercăm și lucrurile nu se schimbă, la un moment dat ajungi până la urmă la această concluzie”, a explicat Radu Burnete.
Radu Burnete: Principalele zone cu evaziune fiscală în România
Întrebat de Cătălin Striblea care sunt domeniile cu cea mai mare evaziune fiscală, Radu Burnete a evitat să facă un clasament, dar a spus că fenomenul este extins în mai multe sectoare.
Consilierul prezidențial a menționat că, într-adevăr, „în zona de HoReCa e multă evaziune fiscală, o spune chiar industria”, dar și că, în construcții, agricultură și importuri, se pierd sume semnificative prin plăți „la negru sau la gri” și fraude legate de TVA.
Radu Burnete crede că evaziunea fiscală reprezintă „o problemă culturală”, explicând că toleranța față de economia „gri” este adânc înrădăcinată în societatea românească.
„Noi suntem destul de permisivi și toleranți cu tipul acesta de economie, să o numesc gri, nu neapărat neagră. Nu ne displace. Au fost și un debușeu, uneori. Vă dau un exemplu. Impozitele pe muncă în România sunt mari și neplafonate. În cele mai multe țări, CAS și CASS au un anumit plafon, după 5.000 de euro pe lună nu mai plătești, sau după 3.000 de euro pe lună. Având aceste impozite foarte mari și contribuții sociale foarte mari, ai cumva un borcan de miere acolo, că dacă plătești la negru, beneficiile sunt semnificative”, a spus consilierul prezidențial la Vorbitorincii Leaders.
Fenomenul evaziunii fiscale este alimentat nu doar de lipsa de control, ci și de modul în care este construit sistemul fiscal, crede Burnete.
„Cred că și sistemul nostru fiscal e construit de așa natură încât, în anumite zone, îți dă un impuls foarte mare să vrei să te duci în zona asta gri. În spațiul acesta cultural din care facem parte, nu vreau să-l numesc eu, că e Grecia, Bulgaria, România, în Europa Centrală și de Est, avem cu siguranță o toleranță mai mare”, a spus el.
Radu Burnete a vorbit și despre atitudinea românilor față de plata taxelor, arătând că micile practici informale, precum plata „la negru” a lucrărilor de renovare, sunt adesea privite nu ca furt, ci ca „un fel de a trăi”.
„Asta nu înseamnă că nu trebuie să schimbăm felul acesta de a face lucrurile. Aici e o discrepanță, dacă vă uitați un pic la sondajele pe temele astea, dacă îi întrebăm pe cetățenii români ce fel de servicii publice vor sau câte servicii publice vor, vor și sănătate, și educație, și apărare, și autostrăzi. De toate vrem. Dacă ne întrebi câte taxe vrem să plătim, cât mai puține. Acestea două nu pot coexista”, a afirmat Burnete.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
