de Adriana Crăciun
Ceea ce ni se întâmplă în prezent este rezultatul lipsei de educație și al incapacității noastre „de a judeca cu propriul cap”, a spus istoricul Georgeta Filitti la Vorbitorincii cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea, făcând referire la rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024.
„E ceva de necrezut”, a spus academiciana Georgeta Filitti, întrebată de Cătălin Striblea dacă a văzut mesajele transmise de Călin Georgescu, candidatul care a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
„Și eu fac parte dintre acești români neghiobi: caut un vinovat. Pentru că îmi vine foarte greu să-i învinovățesc pe români în întregime. Și am găsit vinovatul. Este inteligența artificială”, a afirmat academiciana Georgeta Filitti.
Istoricul susține că vinovată este tehnologia, pentru că depășește capacitățile noastre biologice și poate transforma „un anonim, care poate să fie un om foarte onorabil”, într-un „candidat cu șanse de câștig, de reușită, prin folosirea TikTok”.
Totuși, dincolo de AI și alte noi tehnologii, mai intervine ceva, conform istoricului.
„Cred că ce ni se întâmplă acum se datorează numai lipsei noastre de educație, incapacității noastre de a judeca cu propriul cap. Eu sunt în situația acum să înghit ce mi se pune sub nas. […] În ajunul alegerilor mi-am întrebat […] oamenii de care mă slujesc ca să am o baie să nu curgă țeava sau o cărămidă pusă, sau gresie, faianță. Zic: ce faci, te duci să iscălești? Zice: de ce să iscălesc pentru cutare, ce-mi dă? Prin urmare eu nu accept să vă aleg pe dumneavoastră să-mi conduceți orașul sau să-mi conduceți țara dacă mie personal nu-mi dați ceva. Or, mentalitatea asta e absolut păguboasă, e idioată și facilitează manevrele”, a afirmat academiciana Georgeta Filitti.
Radu Paraschivescu a completat ideea, menționând că de multe ori politicienii livrează promisiuni pe care nu le respectă. „Și dacă ai crezut, pe urmă pe trezești cu un personaj”, i-a răspuns istoricul.
Georgeta Filitti: „Am avut 13 vizite rusești și nu vă doresc să o trăiți și pe a 14-a”
„Cunoașterea sau necunoașterea unei limbi este păcatul cel mai mic” al politicienilor de astăzi, a spus academiciana Georgeta Filitti la Vorbitorincii. Istoricul susține că România a avut oameni politici la care „trebuie să ne gândim”. Unul dintre ei este Mihail Kogălniceanu.
„Eu l-am editat (n.r. se referă la volume din oratoria lui Mihail Kogălniceanu) pe Kogălniceanu. […] Mă grăbesc să spun că Parlamentul avea altă valoare acum 150 de ani. În primul rând, (n.r. membrii) știau să vorbească, 90% aveau studii de drept, 100% erau școliți în afară și atunci un discurs era de natură să convingă auditoriul într-un sens sau într-altul. Kogălniceanu intra în Parlament cu o propunere oarecare. Toți erau potrivnici. După jumătate de oră de arguție kogălnicenească toată lumea era convinsă”, a spus istoricul.
Georgeta Filitti a vorbit, în acest context, despre Convenția româno-rusă din 4 aprilie 1877, semnată la București. Prin aceasta, trupelor ruse li s-a permis trecerea pe teritoriul nostru spre teatrul de operații din Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale și a drepturilor politice ale României.
„Povestea a fost așa: la un moment dat rușii trebuiau să treacă pe teritoriul nostru și au zis: ce, aveți vreo obiecție? Trecem ca-n brânză. Nu! Treceți, dar cu o convenție. Convenție? Ce e aia? Adică veți respecta niște principii pe care le respectă orice armată străină vizitatoare. Noi am avut 13 vizite rusești și nu vă doresc să o trăiți și pe a 14-a”, a spus istoricul.
Dar „pare că sunt porniți să ne viziteze”, a afirmat Cătălin Striblea.
„Trebuie să fim foarte atenți. Lucrurile atunci s-au întâmplat pentru că el (n.r. Mihail Kogălniceanu) a fost de mână forte și i-a obligat pe ruși (n.r. să semneze convenția), chiar dacă s-au supărat, i-au admonestat, i-au sermonat pe trimișii la Petersburg, dar lucrurile s-au întâmplat cum trebuie. A existat Convenția din 4 aprilie 1877. Și nu-i vorba numai de asta… Încontinuu omul acesta a știut ce trebuie să facă”, a spus Georgeta Filitti.
Academiciana a mai afirmat că românii s-au manifestat în foarte multe împrejurări ca buni europeni. „Cum? Prin elite, prin elite și iar prin elite. Suntem un popor extraordinar, dar avem o majoritate puțin gânditoare, ca să nu spun altfel, și avem o elită extraordinară. În toate domeniile”, a afirmat istoricul.
Georgeta Filitti este specialistă în istoria premodernă și modernă și este membră a Academiei Române. În 1961 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, iar în 1971 a devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost cercetător științific principal la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” din București, consilier la Fundația ”Ion Ghica”, bibliotecar și șef de serviciu la Biblioteca Metropolitană București și cercetător la Insistutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Din 2009 este lector al cursurilor Fundației ”Calea Victoriei”. De-a lungul timpului, Georgeta Filitti a publicat, în total, 97 de cărți.
Urmărește podcastul Vorbitorincii cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea:
