de Adriana Crăciun
Invitat în podcastul Leaders, moderat de Cătălin Striblea, consultantul de management George Leca a povestit despre Medellínul de astăzi, orașul columbian în care a locuit timp de o lună la începutul lui 2025. Departe de imaginea legată de Pablo Escobar și de violența extremă din trecut, Medellín este acum un oraș normal, comparabil cu multe altele din lume. În discuție, Leca a explicat cum a fost posibilă această transformare, care s-a realizat pe parcursul a 30 de ani, prin voință politică și o serie de decizii care au dus la dispariția cartelurilor.
„Este extraordinar. Majoritatea oamenilor din Europa sau de la noi din țară se gândesc, când aud de Medellín, la Escobar și la faptul că, dacă îmi amintesc bine, statistica era că aveau în jur de 46 de morți pe săptămână, crime violente. Acum nu mai au (n.r. la același nivel)”, a spus George Leca.
Întrebat ce a făcut Medellínul bine pentru a se schimba atât de mult, consultantul de management a spus că transformarea nu a fost întâmplătoare și nici rapidă. Columbia a trecut prin mai multe etape, într-un context favorabil în care a reușit să scape de puterea cartelurilor.
„Columbia era o țară în care se produceau droguri, nu era neapărat un loc de consum, nu era o piață internă extraordinară, dar se produceau droguri. Au avut o conjunctură fericită de împrejurări, de a scăpa de carteluri, o conjunctură care îi ajută și astăzi. Odată, că a fost presiunea foarte mare și ajutorul din partea Statelor Unite ca să lichideze liderii de cartel, și au avut și voință guvernamentală pentru asta, dar i-a ajutat foarte mult și piața”, a explicat el.
Leca spune că deși consumul nu a dispărut complet, piața s-a mutat către droguri sintetice, iar acest lucru a slăbit decisiv puterea cartelurilor tradiționale. Odată îndepărtate, statul a intervenit direct, oferind subvenții și know-how fermierilor forțați altădată să cultive coca, ajutându-i să treacă la culturi legale precum cele de cafea și cacao.
„Au scăpat, în primul rând, de carteluri. […] Cartelurile obligau țăranii să cultive coca. Era, pur și simplu, aproape sclavagism. Îi obligau. După ce au îndepărtat cartelurile, a fost o perioadă în care guvernul a oferit masiv subvenții către toți țăranii, subvenții și know-how, să cultive cafea și cacao în loc”, a spus George Leca.
După dispariția cartelurilor, orașul nu a devenit imediat stabil: pentru o perioadă, „puterea” a fost preluată de miliții socialiste și bande organizate, care controlau anumite cartiere în afara autorității statului.
„Au fost șapte descinderi majore ale poliției, eșuate, pentru a curăța Medellín de bandele respective, până când, la un moment dat, înțeleg că mașina primarului a fost ținta. Au tras niște membri ai acestor bande în mașina primarului, care s-a dus la președinte, a obținut o dispensă, prin congres, cred, să folosească armata în oraș”, a povestit Leca.
Armata a intervenit cu tancuri, elicoptere și artilerie, iar în doar câteva zile au fost uciși mulți oameni, inclusiv minori, pe baza presupusei amenințări. „Au fost foarte mulți morți din cartiere atunci. Armata, efectiv, i-a împușcat pe toți care prezentau o amenințare”, a spus consultantul de management.
După această etapă extrem de violentă în Medellín, orașul a început să se transforme printr-o strategie a administrației locale.
„Ziua următoare, și aici este ce s-a întâmplat de fapt, primarul a anunțat și a implementat niște investiții majore. […] Au o sumedenie de școli. Absolut toate casele au electricitate, apă curentă, investițiile au fost majore imediat. Nu este o metaforă. Mâine au venit și au început să construiască școli, primul lucru, și centre comunitare, și acum orașul este o perlă”, a explicat George Leca.
Medellín, model de urbanism social: Cum un oraș dezintegrat a devenit integrat
George Leca a explicat la Leaders filosofia care a stat la baza transformării Medellínului: conceptul de urbanism social. Acest lucru înseamnă că orice persoană, indiferent de statutul social sau puterea financiară, poate să acceseze și să se bucure de orice zonă a orașului, fie prin transport facil, fie prin servicii și facilități disponibile tuturor.
Astfel, Medellínul a trecut de la un oraș dezintegrat la unul integrat printr-o infrastructură urbană gândită pentru toți locuitorii. „Cineva dintr-un cartier mai sărac se poate duce într-un cartier bogat și să stea într-o grădină senzorială, unde nu costă nimic”, conform lui.
Transportul public, susține el, este acum excepțional: metroul este complet integrat cu telecabinele, care funcționează ca transport în comun, iar în zonele unde odată existau favele, au fost construite scări și trotuare rulante care fac orașul accesibil pentru toți.
Leca spune că Medellínul este un oraș unde serviciile publice funcționează cu adevărat, sub principiul „trabajar con alma” (trad. „a munci cu sufletul”). Spațiile verzi sunt bine întreținute, iar râurile au fost transformate în zone luxuriante de natură. În plus, reciclarea este foarte eficientă, chiar și în zonele rurale sau greu accesibile.
„Eu nu am mai văzut în Europa nicăieri așa: chiar am văzut, într-o zonă rurală, oamenii reciclau la o stână, pe un vârf de munte, și aveau și curent”, a spus el. „Factorul de succes a fost primarul. Au fost o serie de primari, ei au a avut mai mulți. Cel care a ridicat Medellín cel mai mult a fost Sergio Fajardo, care candidează acum la președinție”, a explicat George Leca.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
*sursă foto copertă: shutterstock.com
