Spectaculos documentarul Ultima transhumanță al lui Dragoș Lumpan, care tocmai a avut premiera. Spectaculos și unic pentru că el nu mai poate fi făcut niciodată. Dragoș Lumpan a lucrat 20 de ani la la acest film care urmărește un fenomen social care a durat peste 10 mii de ani.
Mersul ”la drum” cu oile nu mai poate fi făcut astăzi pentru că societățile noastre au devenit ultra reglementate și nici oamenii nu mai sunt dispuși să-și petreacă viețile în condițiile grele ale ciobănitului tradițional. Poate mai sunt cinci familii care mai fac asta azi în România, dar în niciun caz pe traseele cunoscute de sute de ani.
De asta filmul lui Dragoș este un documentar pe ultima suflare a transhumanței. A fost filmat în România, Grecia, Italia, Turcia și Țara Galilor.
Ce o să vedeți
Dragoș pune cap la cap poveștile mai multor familii de pe meridiane diferite, care-și trăiesc viața suspendați între două lumi, ce a comunităților în care stau de-a lungul iernii și pribegia care începe în primăvară.
Aflați cum e la drum, poveștile ciobanilor, știința lor de-a citi pământurile și stelele. ”Am harta în cap, pot să merg oriunde și pe beznă.” Aflați vastele lor cunoștințe de medicină veterinară, cunoaștere a naturii, capacitatea de a înțelege oamenii. ”Ciobanii trebuie să fie oameni de societate, că altfel nu ar fi primiți peste tot”. Dar și bătălii cu lupii, urșii, dar și furia naturii. Plus zeci de feluri de a face brânza și bucate cum n-ați mai văzut.
Este o incursiune într-o lume unică și pierdută în care Lumpan are abilitatea și stăruința de a fi primit. Îl veți cunoaște mai bine pe Ghiță Ciobanul, din reclamele la telefoane, filmat ani buni de Dragoș, pe drum și alături de familie. De altfel, Dragoș este cel care l-a recomandat pentru rolurile din reclame.
Cu ce rămânem după Ultima transhumanță
Cu o lecție de istorie, poate de antropologie. Acești oameni au legat în drumurile lor, vreme de milenii, comunități și au pus bazele unor localități. Au clădit industrii, au scris legende și au pus bazele unor națiuni. Au stat deoparte de lume, dar pare că au înțeles-o foarte bine.
Și o să rămâneți pe viață cu imagini spectaculoase la care Dragoș Lumpan este chiar foarte bun. Cu o țâră de umor și ceva nostalgie. Este un film special care va păstra un fel de-a fi ce nu se va mai repeta.
Și o mențiune pentru public.
În cea mai mare măsură, filmul lui Dragoș Lumpan este făcut din contribuțiile publicului. Au fost mai multe campanii de atragere de fonduri și au făcut-o câteva mii de oameni. Le spun astăzi cu bucurie că au construit o bucățică de istorie. O istorie care consemnează trecerea de la felul nostru de a fi de milenii încoace la viteza, repezeala și neașezarea lumii digitale.Paradoxal, cea din urmă o păstrează pentru totdeauna pe cea care odată părea veșnică.
P.S. La Brașov începe un festival de documentare dedicate naturii. Detalii aici.
*foto copertă: Ultima Transhumanță, Dragoș Lumpan
