Era prin 1999 când, într-o lume fără telefon mobil, GPS, fb și whatsapp, plecam cu un tren de noapte, într-un octombrie friguros, de la Iași la Costinești să-l caut pe frate-meu, Răzvan, plecat după bac să lucreze pe litoral. Nu mai dăduse vreun telefon de ceva timp. Am ajuns in ceața de dimineață în Costineștiul pustiu, iar atunci am auzit prima și ultima oară cântec de sirene: briza puternică se strecura prin chioșcurile părăsite, tarabele lăsate de izbeliște pe aleile stațiunii și copacii dezgoliți, dând viață celor mai minunate acorduri pe care le-am auzit vreodată.
Pe Răzvan l-am găsit spre sat, barman în ultima cârciumă rămasă deschisă. Îl știau toți, de la polițistul de frontieră ce-și făcea rondul, până la muncitorii ce mai băteau un cui prin zonă.
Acum, după ce am văzut Seaside Stories, mi-l închipui ca pe aroganta Lili, păstrătoarea dramelor estivale croșetate pe scenă de Radu Afrim și trupa de la Teatrul de Stat Constanța la FNT – Festivalul National de Teatru.
Pentru a doua oară s-au suplimentat locurile la spectacol, așa că, iată-mă, veritabil lucky loser, la spectacolul de la ora 12 de la TNB. Piesa te cuprinde frivol, la început, și te poartă prin exuberanța de început de sezon, însă – ca o tulumbă pornită din nimic, la malul mării – te înșfacă într-un vârtej de iubiri, depresii, despărțiri, începând cu plaja Trei Papuci, trecând pe la Modern și Vamă. O mare de sentimente și un cer de trăiri te încearcă, iar – la un moment dat – simți fiori care pornesc din glezne, ți se strecoară pe șira spinării și se zbat să iasă prin vârfurile degetelor.
Peste toate poveștile va veni briza de toamnă târzie, să le stârpească și să le înece în uitare.
Cumva am auzit undeva, înăuntrul meu, cântecul acela de sirenă bântuindu-mă, ca acum douăzeci de ani, în Costinești.
*Să știți că Afrim a trăit spectacolul minut cu minut, agățat de bara gradenei. Un alt spectacol. Presimt că voi merge și la Constanța, trebuie să-l revăd. Ceea ce vă recomand tuturor. Seaside Stories s-a încheiat la TNB cu chiote, urale și aplauze. Și asta la spectacolul de ora 12. Îmi închipui cum va fi la cel din seara asta.
credit foto: Alina Tonigaru
