Să ne imaginăm că Baciul Moldovan ia în serios informațiile primite de la Mioriță și decide să ia măsuri. Cumpără niște bâte, niște arcuri, cumpără și niște câini, iar apoi mai cheamă și niște prieteni să-i stea prin preajmă.
Răii de baci Ungurean și Vrâncean văd toate schimbările, își dau seama că e groasă și că nu mai au cum să-și pună planul în aplicare, trag o înjurătură printre dinți și se decid că nu e momentul să dea cu omor acum.
Zilele trec și nimic. Lunile trec și nimic.
Baciul Moldovean freacă toată ziua Social Media și începe să aibă îndoieli văzând postări și comentarii cum că Miorița e mână în mână cu patronul magazinului din sat, că-și ia comision din vânzările de bâte și câini, sau că schema adevărată e comisionul din pastile anti-purici pentru câini, că și veterinarul o tratează se pare acum pe gratis că el își rezolvă nevoile din câinii Baciului Muntean.
Citește azi, citește mâine, astfel îndoiala e gata. Și tot privind el săptămâni se duce naibii încrederea în Miorița.
Nimic nu s-a întâmplat din ceea ce i-a zis că o să se întâmple, l-a mințit cu nerușinare. Miorița e o mincinoasă coruptă și are o agendă secretă. Este statul paralel.
Așa că o pune la proțap și îi invită pe Bacii Ungurean și Vrâncean la un party. Ce urmează. Vă ofer două scenarii spre comparație:
În „Miorița”:
Baciul Moldovan este avertizat de Mioriță despre un complot îndreptat împotriva lui.
Baciul decide să nu ia măsuri și acceptă destinul cu resemnare, considerând că este inevitabil.
Miorița este văzută ca un personaj loial, care încearcă să protejeze stăpânul său.
| În noul scenariu: Baciul Moldovan ia în serios avertismentul și implementează măsuri preventive (cumpără bâte, câini, cheamă prieteni). Baciul vede că nimic nu se întâmplă și începe să aibă îndoieli, influențat de speculațiile și teoriile conspirației din Social Media. Miorița este percepută ca o sursă coruptă sau având interese ascunse, deși inițial a avertizat asupra unui pericol real. |
Ca să fac o paralelă cu lumea modernă, am apelat la ChatGpt ca să tragă trei concluzii.
- Avertizările și prevenirea:
- Specialiștii în diverse domenii (epidemiologi, climatologi, economiști) avertizează asupra unor pericole iminente.
- Implementarea măsurilor preventive (vaccinuri, reglementări ecologice, politici economice) poate preveni materializarea acestor pericole.
- Percepția publică:
- Dacă pericolul nu se materializează datorită măsurilor luate, oamenii pot începe să creadă că avertizările au fost exagerate sau chiar false.
- Influența Social Media poate amplifica teoriile conspirației și suspiciunile cu privire la motivațiile specialiștilor sau instituțiilor.
- Eroziunea încrederii:
- Lipsa de evenimente negative concrete poate eroda încrederea în cei care au emis avertizările.
- Aceasta erodare poate duce la ignorarea viitoarelor avertizări, crescând riscul de a nu lua măsuri atunci când este cu adevărat necesar.
Concluzia îmi aparține
Există un paradox important în gestionarea riscurilor și în comunicarea publică: succesul măsurilor preventive poate duce la percepția că avertizările au fost nejustificate. Este esențial ca educația și comunicarea eficientă să joace un rol central în explicarea importanței măsurilor preventive și în menținerea încrederii publicului în specialiști și instituții.
