de Adriana Crăciun
Cătălin Drulă, fost președinte al USR și fost ministru al Transporturilor, a criticat, în cadrul podcastului Leaders, inițiativa Canalul Dunăre-București, pornită în perioada regimului comunist. Drulă a catalogat proiectul drept „un cretinism” și a spus care sunt, în opinia sa, motivele pentru care nu este fezabil.
„Canalul ăsta nu e bun pentru că, în general, canalele sunt eficiente doar ca să cari cu barje mărfuri grele vrac, în cantități mari, minereu. Ce facem? Cafeaua aia de hipster din București nu putem să o aducem cu ăla că e puțină. Ce să aducem? Burgeri, chifle de burgeri cu ăla? Nu merge. Ăsta nu e un oraș care are minereu și industrie”, a spus Cătălin Drulă la Leaders, podcast moderat de Cătălin Striblea.
El a comparat investiția în Canalul Dunăre–București cu cea în Canalul Dunăre–Marea Neagră. În timp ce acesta din urmă ar putea recupera costurile în aproximativ 200 de ani, proiectul care ar lega Bucureștiul de Dunăre ar avea nevoie de până la 1000 de ani pentru a deveni rentabil.
Construcția Canalului Dunăre–București a fost demarată în anul 1986, la scurt timp după inaugurarea Canalului Dunăre–Marea Neagră. Lucrările avansaseră la peste 70% din excavații în 1989, când, pe fondul tensiunilor politico-economice, proiectul a fost pus în conservare, conform Gândul.
Astfel, în 1990, lipsa resurselor financiare a făcut ca, printre altele, execuția lucrărilor pe râurile Argeș și Dâmbovița să fie sistată și abandonată, mai arată sursa citată, care menționează Caietul de sarcini întocmit de specialiștii Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile (CNACN).
Treptat, pentru că nu au fost luate măsuri de întreținere, infrastructura existentă s-a degradat.
În noiembrie 2022, statul român și-a manifestat oficial intenția de a relua lucrările la proiectul Canalului navigabil București–Dunăre, anunț făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Momentan, proiectul e încă blocat în etapa birocratică a obținerii avizelor necesare pentru acordul de mediu, un pas esențial în procesul de actualizare a studiului de fezabilitate, conform Gândul.
Printre beneficiile Canalului Dunăre–București, s-ar număra, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP): crearea unei legături navigabile între Capitală și rețeaua europeană de transport fluvial și stimularea turismului și dezvoltarea bazei turistice.
Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor: Proiectul Canalul Dunăre-București are „consecințe neintenționate”
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, susține că proiectul Canalul Dunăre-București, început în perioada comunistă, produce consecințe neintenționate.
Investiția, abandonată oficial la începutul anilor ’90, continuă să figureze în evidențele oficiale ale statului român, fiind menționată în documentele Ministerului Finanțelor, precizează el.
Deși proiectul nu a mai primit fonduri nici în anul curent, nici în cei anteriori, prezența sa în registre are, în continuare, urmări neprevăzute.
„Nu numai că trebuia un port acolo, pe Argeș, am uitat cum se numește, la 23 August sau ceva, dar e prevăzută calea ferată care duce către portul ăla. E prevăzută tot așa ca investiție, dar ea nu există. Câmpul e gol. Se ridică frumoasa Autostradă A0, la un moment dat, acolo, în zona DN5 de Giurgiu, cu un pod cu 10 deschideri de autostradă pe patru benzi, cred că 10 milioane de euro a costat, peste nimic, așa, în câmp.
Dacă întrebi: peste ce ați făcut, oameni buni, un pod așa degeaba în câmp, ați ridicat autostrada? (n.r. Răspunsul este) peste viitoarea cale ferată care unește Bucureștiul cu Canalul Dunăre-București, cu portul”, a spus Cătălin Drulă la Leaders.
Drulă susține că proiectul la care face referire fusese inițiat înainte de preluarea mandatului său de ministru al Transporturilor, motiv pentru care nu a mai avut posibilitatea de a-l opri.
„Am făcut un pod peste o cale ferată care nu există?”, l-a întrebat Cătălin Striblea. „Nu există și nu va exista niciodată”, a continuat Drulă.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
