Analist economic: Majorarea TVA la 21% va aduce bani la buget, dar vor fi insuficienți. „Societatea românească are alergie la creșterea de taxe și impozite”

de Adriana Crăciun

O posibilă creștere a TVA-ului de la 19% la 21% în România nu ar reprezenta o situație ieșită din comun, ținând cont că multe state europene practică deja o astfel de cotă sau chiar mai mare, de 25% sau 27%, a spus analistul economic Radu Crăciun la podcastul Leaders, moderat de Cătălin Striblea.

„Cu un TVA de 21%, România n-ar fi câtuși de puțin o excepție. Mai degrabă, s-ar apropia de pluton, să spunem așa. Sunt multe alte țări care au un TVA de 21%. Reacția asta, apropo de creșterea TVA-ului, aș încadra-o într-un tablou mai larg al reacției la creșterea de orice taxe și impozite”, a spus Radu Crăciun.

Indiferent că este vorba despre o eventuală majorare a impozitului pe venit, care, în prezent, este de 10%, sau a celui pe profit, reacțiile ar fi, spune Crăciun, la fel de puternice. „Adevărul este că societatea românească are o alergie la creșterea de taxe și impozite”, conform analistului economic.

Radu Crăciun susține că președintele Nicușor Dan a făcut o greșeală în campania electorală, angajându-se să nu crească TVA-ul fără a avea, la acel moment, o imagine completă asupra situației.

„Cred că acum, într-o oarecare măsură, este prizonierul acelei promisiuni pe care a făcut-o și pe care își dorește foarte tare să și-o țină”, a afirmat el.

Amintim că prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul primei conferințe de presă de la preluarea mandatului, că pachetul de măsuri fiscale va fi prezentat la începutul lunii iulie. El a sugerat că „TVA va fi reașezată la două praguri”, fără a oferi însă detalii suplimentare.

Rămâne de văzut cum vor fi structurate aceste praguri și ce impact vor avea asupra consumatorilor și mediului de afaceri.

Radu Crăciun: Majorarea TVA aduce bani la buget, dar insuficienți. România trebuie să se alinieze la realitățile europene

Analistul economic Radu Crăciun estimează că o majorare a TVA-ului ar aduce venituri suplimentare la buget, însă insuficiente pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.

„Se strâng ceva bani, să spun vreo 12 miliarde, dar insuficient pentru acea țintă de 40 de miliarde pe care o avem. Cred că eroarea care s-a făcut în toată această perioadă este că s-a pus căruța înaintea cailor, cum se zice. Și anume, focalizarea a fost foarte mult pe mijloace și, într-o mai mică măsură, pe unde trebuie să ajungem în final”, a spus Radu Crăciun la Leaders.

Astfel, conform lui, România ar trebui să se alinieze, în primul rând, realităților europene, evaluând poziția celorlalte țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește stabilirea parametrilor bugetari.

„Noi trebuie să ne uităm la țări asemănătoare nouă, de exemplu Polonia sau Ungaria, ca să ne referim la Europa Centrală și de Est, dacă nu vrem neapărat să mergem mai spre Vest, să ne uităm la alte țări. Și să vedem: ok, care e mărimea bugetelor pe care aceste țări le au, pentru că noi vrem educație ca în Finlanda, vrem sistem de sănătate ca în Germania. Ca să ai așa ceva, trebuie să ai și resursele pe care aceste țări le au în finanțarea sistemului de educație, a sistemului de sănătate”, a explicat el.

Radu Crăciun susține că dezbaterea publică tensionată privind bugetul României pornește de la două dimensiuni esențiale: mărimea bugetului și structura acestuia. El atrage atenția că multe dintre controverse apar deoarece unii actori politici se concentrează exclusiv pe una dintre aceste perspective, ignorând-o pe cealaltă.

„Banii aceia pe care îi am în acea pălărie, care este bugetul național, cum îi aloc pe diferite linii de cheltuială. O să descopăr că, așa cum pe bună dreptate unii remarcă, sunt anumite zone unde cheltuielile sunt excesive, sunt mult mai mari decât ar trebui să fie, și alte zone care sunt subfinanțate”, a spus el.

Analistul economic spune că măsurile pe care România trebuie să le pună în aplicare sunt de două tipuri: ritualice și de substanță.

„Măsurile ritualice nu au un impact important asupra deficitului bugetar, dar au un impact foarte important asupra motivației oamenilor de a le accepta. A doua categorie, modificările de substanță sau cu consecințe. Oamenii nu mai vor să suporte nedreptățile și o anumită lipsă de etică cu care banii publici sunt alocați. Nu poți să le ceri să accepte impozite sau taxe mai mari dacă ei nu văd că, în același timp, acele abordări neetice, nedrepte nu sunt corectate. Nu se poate una fără alta”, a spus el.

Astfel, în timp ce ajustările ritualice nu sunt suficiente pentru a rezolva problema deficitului bugetar, măsurile cu adevărat importante nu pot fi implementate fără ca societatea să vadă aceste schimbări menite să îi restabilească încrederea.

Radu Crăciun este analist economic, director general al BCR Pensii și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR).

Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.