de Adriana Crăciun
Sociologul Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a fost invitat la podcastul Vorbitorincii, unde a discutat despre deja celebrul studiu privind percepția românilor asupra regimului comunist. Expertul a explicat că această cercetare nu a venit întâmplător, ci din constatarea unor fenomene tot mai vizibile în societatea românească: democrația a traversat, în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2024, cea mai gravă criză de până acum, care a scos la suprafață atitudini marcate de nostalgie față de comunism.
„(n.r. Au apărut) «non-candidați», personaje absolut de neînțeles, care au promovat intens, în campania electorală, mituri, minciuni grosolane, dezinformări legate exact de viața din regimul comunist, economia din regimul comunist, pretinsele realizări ale regimului comunist. Toate acestea au fost un fundament […] pentru un succes electoral al unor candidați”, a afirmat sociologul Remus Ștefureac în discuția cu Cătălin Striblea și Radu Paraschivescu.
Ștefureac atrage atenția că succesul unor personaje precum Călin Georgescu nu poate fi înțeles fără contextul mitologiilor despre comunism, cultivate de ani buni în societatea românească. Aceste narațiuni au fost alimentate atât de factori interni, cât și de entități ostile României, spune sociologul.
Ele au pregătit terenul pentru mesaje care speculează nostalgia și care, deși nu au apărut peste noapte, au prins rădăcini adânci în discursul public.
„Am făcut, în urmă cu 5 ani, un studiu pentru German Marshall Fund, apropo de promovarea unor astfel de narative pe grupurile de Facebook. TikTok nu era aici foarte prezent, și vedeam o producție foarte intensă și una de calitate foarte ridicată. Asta nu se întâmplă fără resurse, nu se întâmplă fără coordonare, ci țintită pe niște direcții strategice care rezonau foarte bine la anumite tipuri de public”, a spus sociologul.
Aceste tipuri de acțiuni, explică el, poartă, în alte state, și o denumire: măsuri active. Aceste practici, folosite anterior de sovietici, sunt astăzi promovate de Rusia împotriva statelor europene, cu un accent deosebit pe Europa Centrală și de Est și, surprinzător, cu o atenție specială asupra României.
„Nu ne-am fi așteptat la acest lucru. România, din toate datele, este unul din statele Europei Centrale și de Est, cu populația cu cea mai intensă atitudine anti-rusă, demonstrată și istoric. Inclusiv în timpul regimului comunist, național-comunismul nostru a avut și această dimensiune”, conform lui Ștefureac.
Cu toate acestea, Rusia și-a concentrat o parte semnificativă din acțiunile de influență asupra României. Expertul susține că rușii au reușit să facă acest lucru prin vocile celor pe care îi sprijină și care le-au promovat narativele, reușind „aproape să câștige o partidă”.
„Mi se pare un semnal de alarmă de-a dreptul, care cred că ar trebui, sau sper, să ne trezească. Când spun să ne trezească, mă refer la noi toți. Statul poate să facă niște lucruri până la un punct: cu sistemul educațional, inclusiv cu ce investim în cultură. Noi, ca societate, noi, mediul privat, noi, comentatorii, adesea parcăm aceste subiecte la «și altele», însă, repet, ele alimentează unele frustrări economice și sociale, altfel legitime pentru o parte din societatea noastră, care nu trăiește bine”, a continuat să explice sociologul.
Remus Ștefureac, despre nostalgia după comunism: Există un fenomen natural, firesc
Remus Ștefureac atrage atenția că, atunci când populația este expusă constant la resurse masive de dezinformare, în special pe rețelele sociale, efectele pot fi periculoase pe termen lung. Chiar dacă România a evitat până acum consecințe majore, datorită unui „fel de mobilizare”, există riscul ca, la următoarele alegeri, influența acestor narative să devină imposibil de contracarat, conform lui.
„Există un fenomen de nostalgie natural, firesc. Un regret după tinerețea pierdută, la generațiile mai vârstnice, care pot să facă diferențe raționale, rezonabile între ce era bun, ce era rău, dar tot ai un sentiment de nostalgie. Asta e natural, se întâmplă peste tot. Nu cred că e de condamnat. Poți să ai anumite frustrări economice și sociale, în prezent, categorii vulnerabile care s-au trezit brusc că nu mai aveau un stat protector, care controla absolut tot, de la viața intrauterină până la locul din cimitir, brusc nu mai ai controlul acesta și trebuie să te descurci cu toate presiunile. Devine complicat pentru o parte dintre noi. Pentru alții sunt oportunități formidabile”, a spus Remus Ștefureac la Vorbitorincii.
Ștefureac spune că nostalgia față de comunism este un fenomen natural în societatea românească, dar datele arată o intensitate surprinzător de mare: peste jumătate, chiar două treimi din populație, reacționează la teme legate de acest pilon al nostalgiei. Această amplificare indică, însă, și un nivel de influență artificială.
El a precizat că un aspect surprinzător scos la iveală de studiul INSCOP privind percepția românilor asupra comunismului este legat de poluare. Aproape 53% dintre români cred că, pe vremea regimului comunist, poluarea era mai redusă decât în prezent.
Fenomenul devine și mai interesant când analizăm vârstele: doar 42% dintre persoanele peste 60 de ani împărtășesc această percepție, în timp ce aproape 60% dintre tinerii între 18 și 29 de ani consideră că poluarea era mai mică în acele vremuri, deși ei nu au trăit direct acea perioadă.
Studiul INSCOP a fost realizat pe un eșantion de 1500 de respondenți. Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii.
