de Adriana Crăciun
România nu are sistemele necesare pentru a neutraliza deșeurile aduse în țară din alte state europene, a spus la Vorbitorincii Leaders fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), Octavian Berceanu. „Dacă astăzi vine un camion încărcat cu deșeuri medicale radioactive, el intră ca-n brânză” în țară, a afirmat el în dialogul cu Cătălin Striblea.
„Sunt câțiva senzori la nivel național, am văzut și alarme, dar insuficiente. (n.r. Camionul acela) vine, știe exact pe unde să treacă, ce are de făcut și unde să le îngroape. Și atunci e foarte greu să-l prinzi. Și dacă l-ai prins și le-a îngropat, le dezgropi și unde trimiți deșeurile alea?”, a spus Octavian Berceanu, în prezent candidat la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, din partea Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER).
România nu poate trimite deșeurile înapoi în țările europene din care au venit dintr-un motiv simplu: statele respective nu își vor asuma că sunt ale lor, explică Berceanu.
„Or să zică: le-ați scos din pământ de la voi, nu sunt ale noastre. E un business de miliarde de euro pe care băieții deștepți din spate, din pădure, din spatele cortinei, nu știu de unde, îl vor face. Categoric. Noi suntem total dezarmați, nu avem niciun fel de unelte cu care să punem o barieră în fața lor”, a spus el la Vorbitorincii Leaders.
Ce s-ar întâmpla cu deșeurile aduse ilegal în România odată cu aderarea completă la spațiul Schengen
Aderarea completă a României la Schengen ar permite tuturor camioanelor cu deșeuri din țările care fac parte deja din acest spațiu să treacă prin țara noastră, susține Octavian Berceanu.
„Vor vărsa acele deșeuri în România pentru că nu mai ai timp să le prinzi. Și dacă ele s-au vârsat în România, devin deșeuri românești, nu le mai poți trimite înapoi”, a spus el.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat pe 22 noiembrie 2024 că România va adera și terestru la Schengen, de la 1 ianuarie 2025. Acesta este ultimul pas pentru a intra complet în spațiul Schengen. Oficial, România este în Schengen cu granițele aeriene și maritime de la 31 martie 2024.
Amintim că spațiul Schengen permite persoanelor să călătorească liber între țările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră.
În acest context, Cătălin Striblea l-a întrebat pe Octavian Berceanu ce instrumente are România pentru a gestiona problema deșeurilor.
„Absolut niciunul”, a răspuns fostul șef al Gărzii de Mediu. Totuși, o soluție ar fi scanerele cu raze X de verificare a acelor camioane și containere cu deșeuri considerate suspecte.
Berceanu spune că prevăzuse aceste instrumente în proiectul de dezvoltare al Gărzii de Mediu, pe vremea când era la conducere. El a ocupat funcția de comisar general al GNM pentru aproape 7 luni. În septembrie 2021 a fost demis de premierul de la acea vreme, Florin Cîțu.
Octavian Berceanu susține că acum există scanere fixe amplasate la anumite puncte vamale, dar au fost lovite de camioanele ajunse în țară pentru a nu mai funcționa.
„[…] Una dintre cele mai mari porți de intrare a drogurilor și a altor produse ilegale în România este portul Constanța, unde există o joacă de-a șoarecele și pisica între vameși și Poliția de Frontieră și alte instituții ale statului. Deșeuri pot intra și pe acolo. […] Vor intra prin vămile din Bulgaria. Deșeurile periculoase nu provin numai din afara Europei, provin și din Europa pentru că nu mai are unde să le exporte. […] E o problemă de CSAT până la urmă. Dacă am deșeuri radioactive aruncate în România, am o problemă majoră, pentru că nu știm cum le ia apa și unde le duce și cum se infiltrează în pânza freatică”, a afirmat Berceanu.
Fenomenul Sintești. Afacerea cu deșeuri toxice
Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, a vorbit la Leaders despre arderile ilegale de deșeuri din satul ilfovean Sintești, comuna Vidra. El spune că probleme sunt și în comuna Sărulești, județul Călărași, la Strehaia, județul Mehedinți, și în alte 50 de locații din România.
Berceanu susține că au loc arderi ilegale de deșeuri provenite de la dezmembrări auto. El a afirmat că România importă 1.000 de mașini second-hand pe zi, care sunt ulterior dezmembrate și transformate în materii prime secundare.
„Cablurile sunt arse și se scoate cupru, aluminiu. Partea de chedere și banchete este îngropată sau arsă. Metalul de acolo este scos și vândut. E doar o parte dintr-un business mai mare. Și cu electrocasnicele se întâmplă la fel”, a explicat Octavian Berceanu.
În plus, spune el, programul Rabla pentru autoturisme a fost conceput astfel încât să aibă în vedere „businessul adiacent: cum să exporți aceste materii prime spre Turcia sau Tiraspol”.
„Aici e businessul adevărat, că de fapt tu iei aproape gratis aceste materii prime și le exporți la turnătoriile din Turcia, de exemplu. Îți ies foarte mulți bani. Cumva eu am urmărit fluxul banilor și am tăiat lucrurile astea confiscând sau trăgând pe margine transporturile ilegale de fier care aveau proveniență din arderi ilegale. Acum e chiar infracțiune, atunci era contravenție. Acum e mult mai ușor să faci lucrurile. La sfârșitul firului m-am întâlnit cu niște securiști, care de mult timp asta făceau”, a spus el la Vorbitorincii Leaders cu Cătălin Striblea.
Berceanu spune că aceste persoane s-au axat pe businessul cu metale și susține că sunt partea protejată de stat.
„Sunt și alți oameni în businessul acesta care își fac treaba și se supun unor reguli și vin cu investiții mari. I-am cunoscut și pe oamenii ăia care își pun mână în cap că sunt la marginea falimentului în fiecare zi pentru că alții fac concurență neloială. Aceste personaje cărora le-am tras eu marfa pe margine au fost reautorizate a doua zi după ce eu am fost dat afară. […] Noi avem o industrie poate neagră, susținută de băieții care pe timpuri se ocupau cu exporturile României și care câștigă foarte mult”, a afirmat Berceanu.
Scenariu. Octavian Berceanu, ministru al Mediului. Ce măsuri ar propune împotriva deșeurilor ajunse ilegal în România
„Dacă ați fi ministrul Mediului, cum ar arată primul set de măsuri în chestiunea pe care am vorbit-o?”, l-a întrebat Cătălin Striblea pe Octavian Berceanu, făcând referire la deșeurile ajunse ilegal în România.
Acesta spune că prima măsură luată în calitate de posibil ministru al Mediului ar fi restructurarea instituțiilor de control. Strategia ar fi bazată pe construirea unor echipe active 24 din 24, care să meargă pe teren și să supravegheze, inclusiv cu ajutorul dronelor, zonele cu probleme.
„Ai nevoie de echipe care să găsească zonele de risc major pe teritoriul României, care stau la birou. Ele procesează date și ne spun: uite, populația ne semnalează că avem tipurile astea de infracționalitate de mediu, care sunt foarte diverse. Ai nevoie de laboratoare mobile. Pe mine nu mă ajută ca laboratorul mobil să fie la Agenția Națională pentru Protecția Mediului și eu să nu-l pot folosi în următoarele 10 minute când am nevoie sau în jumătate de oră”, a explicat candidatul REPER la alegerile parlamentare.
Ce se întâmplă cu sesizările românilor: „Garda de Mediu se duce în teren cu mâna în buzunar”
Cele mai multe dintre sesizările românilor ajunse la Garda de Mediu „sunt îngropate”, a spus Octavian Berceanu. Acestea fie rămân fără număr de înregistrare, fie chiar și dacă li se atribuie unul „nu pleacă nicăieri”.
„Dacă faci sesizare că începe să miroasă la 9 seara, iar organul, comisarul se duce la 9 dimineața, normal că nu găsește nimic. Plus că trebuie să detectezi, numai olfactiv nu poți să mergi în justiție. Trebuie să ai niște senzori pe un sistem de măsurare: ce substanțe au fost eliminate în aer, de ce miroase, care este nivelul, au trecut peste normele admise sau există norme, că avem substanțe pentru care nu există norme”, a spus el.
Întrebat de Cătălin Striblea ce poate face un cetățean într-o astfel de situație, Berceanu a răspuns: „realmente aproape nimic”. Octavian Berceanu consideră că este nevoie de un factor decident politic, care să meargă pe teren, precum și de oameni dedicați, care să dispună de instrumentele necesare pentru a face verificările.
„Garda e Mediu se duce în teren cu mâna în buzunar. Eu trebuie să produc probe, sunt infracțiuni. Trebuie să am niște polițiști calificați. Și în poliție e o problemă majoră, oamenii nu sunt calificați. După ce am produs probele cu polițistul, cu procurorul, trebuie să am niște judecători care cunosc legislația și care sunt antrenați”, a încheiat el.
Urmărește o ediție specială din Vorbitorincii Leaders cu Cătălin Striblea:
