de Adriana Crăciun
Radu Naum și Cătălin Striblea au discutat, într-un nou episod din Baricade, despre o temă care stârnește tot mai multe controverse: „Ne paște ultra-ortodoxia?”, o întrebare incomodă, dar necesară, despre direcția în care ne îndreptăm, ca societate. „Eu văd un viraj ultra-religios al oamenilor, al multora, de la oameni simpli până la oameni de stat, politici, în fotbal, pe stradă, în magazine”, a spus Radu Naum.
El a deschis discuția vorbind despre legătura tot mai vizibilă dintre politică și religie. „Avem un președinte extrem de, poate cel mai, în momentul de față, înclinat către o religie aplicată”, a spus Naum.
Cătălin Striblea a reacționat surprins la observația colegului său: „Președintele nostru? Că ce, că s-a dus la mănăstiri?”, a spus el, adăugând că gesturile de natură religioasă țin, până la urmă, de libertatea fiecăruia. „Astea sunt opțiuni personale”, e de părere Striblea.
Radu Naum a dus discuția mai departe, observând cum reflexele religioase și superstițiile s-au amestecat tot mai mult în viața de zi cu zi, inclusiv în sport.
„Înainte să intre pe teren, jucătorii își fac trei cruci, pun iarbă în sân și sar de trei ori într-un picior. Eu spun întotdeauna că au plesnit trei draci și au căzut trei sfinți în cap când se întâmplă asta. Pentru că, de fapt, în spatele chestiunii acesteia, și asta mi se pare că rimează cu lumea în care trăim, e o mare derută interioară”, a spus Naum.
Cătălin Striblea a adus o perspectivă personală, povestind o experiență care l-a surprins în anii studenției, când s-a mutat la București. El a continuat discuția cu o observație critică despre felul în care este trăită credința astăzi.
„Când am venit în București, la a doua facultate, unul dintre lucrurile care m-a izbit: stăteam pe o stradă care avea biserică, și stația de tramvai era chiar în fața bisericii. De câte ori venea tramvaiul, foarte mulți oameni își făceau cruce. Eu nu văzusem asta niciodată, de acolo de unde veneam eu, din Moldova. […] Asta era o chestie de acum 25 de ani”, a spus Striblea.
De atunci și până azi, spune el, lucrurile s-au schimbat: „Văd foarte multă lume la biserică de Paști, când se merge la biserica din cimitir, dar din ce în ce mai puțină, de la un an la altul”.
Ce îl deranjează cel mai tare, însă, este superficialitatea cu care unii tratează momentul religios. „Mi se pare o formă de ipocrizie. Am venit, am marcat, am luat lumină și am plecat”, spune Striblea.
Radu Naum atrage atenția asupra gesturilor automate și superficiale care imită credința, dar nu o reflectă cu adevărat. „Crucile care se trag la foc automat când treci pe lângă biserică n-au nicio legătură cu credința. Am văzut oameni speriați să nu rateze să-și facă cruci”, a afirmat el.
Ne paște ultra-ortodoxia? Ce mai puteți afla din dezbaterea Baricade
- Radu Naum deschide singur episodul
- Revin doi la masa dezbaterii și primele contre
- O recomandare la TNB: Proorocul Ilie
- Ne paște ultra-ortodoxia? De ce această temă? Ce ne-a adus aici, în punctul în care „ultra” a devenit parte din conversația religioasă
- Rolul Bisericii în pandemie: între sprijin, tăcere și confuzie
- „Semnul crucii la foc automat” – când gestul devine reflex, nu credință
- Unde se ascunde autenticitatea
- Alegerea personală: opțiunea religioasă și libertatea de conștiință
- Preoțimea și susținerea candidatului Georgescu
- Despre ÎPS Teodosie și influența publică
- Când profesia se lovește de convingeri religioase
- Ce se întâmplă când extremele devin vocea cea mai tare
- Există norme sociale și pentru Biserică
- Răspuns la problema din episodul trecut și o nouă provocare pentru cei care urmăresc Baricade
Dezbaterea poate fi urmărită pe canalul Vorbitorincii, la secțiunea Baricade.
