de Olivia Popa
Rusia poate rămâne periculoasă pentru NATO chiar dacă nu reușește să obțină victorii decisive în Donbas, explică istoricul Armand Goșu la Leaders Special. Moscova ar putea testa vulnerabilitățile Alianței Nord-Atlantice printr-un scenariu deja aplicat: enclavizarea.
Tema adusă în discuție de Cătălin Striblea este una esențială: cum poate Rusia să fie văzută drept o amenințare pentru statele baltice, dacă, în același timp, nu reușește să cucerească Donbasul? Pentru Armand Goșu, cele două lucruri nu se exclud.
Ideea-cheie a analizei este că pericolul rus nu trebuie măsurat doar prin capacitatea de a cuceri teritorii mari. În lipsă de resurse, așa cum apare acum măcinată de un război prelungit dincolo de așteptări de rezistența ucrainenilor, Rusia poate folosi vulnerabilități locale, comunități rusofone, cetățenii acordate strategic și acțiuni rapide pentru a crea crize politice și militare greu de gestionat.
„Faptul că nu reușesc să cucerească Donbas, asta nu-i face mai puțin periculoși în politica externă. N-are legătură”, spune Goșu.
De ce Estonia este vulnerabilă
Armand Goșu explică faptul că Rusia are în continuare capacitatea de a organiza un atac surpriză asupra Estoniei. El amintește simulări de război la care a lucrat în perioada 2015-2016, la Washington, potrivit cărora rușii ar fi avut nevoie de aproximativ trei zile pentru o astfel de operațiune. Problema Estoniei este legată de geografie, remarcă Striblea și confirmă istoricul:
„Tu n-ai adâncime strategică în Estonia. N-ai unde să te retragi. Practic, e o problemă mare”, spune Armand Goșu.
Fereastra de oportunitate pentru Putin
Un alt element de risc este retragerea unor militari americani din zonă. Potrivit lui Goșu, problema este că nu există, în acest moment, un alt stat european care să trimită rapid trupe pentru a-i înlocui, nici Germania, nici Franța.
Această situație ar putea fi citită de Kremlin ca o vulnerabilitate.
„E o fereastră de oportunitate pe care Putin o poate folosi pentru a destabiliza”, avertizează Armand Goșu.
Important este însă că, în viziunea lui Goșu, Rusia nu ar avea neapărat nevoie să ocupe întreaga Estonie pentru a testa NATO. Ar putea fi suficientă o acțiune limitată, într-o zonă sensibilă, cum este Narva, oraș aflat la granița cu Rusia, cu o populație majoritar rusofonă.
Rusia și scenariul aplicat deja: destabilizare, nu cucerire totală
Cătălin Striblea amintește logica deja folosită de Rusia în alte spații: creează sau consolidează o comunitate rusă, acordă cetățenie, apoi susține că intervine pentru a-și apăra cetățenii.
Goșu explică și situația din teren, în care Rusia intră „puțin” în Estonia, trece râul la Narva și sprijină grupuri locale pentru a ocupa instituții, a ridica un steag și a proclama o republică separatistă. Scenariul ar continua prin declararea unei enclave, care apoi ar semna un tratat cu Federația Rusă. Nu ar fi o invenție nouă, subliniază Goșu, ci o metodă folosită de Rusia și în trecut.
„Asta e un scenariu pe care l-au făcut rușii în 1939 și l-au făcut în Estonia, Letonia, Lituania. Același scenariu l-au făcut o lună mai târziu, în Finlanda”, spune Armand Goșu.
În acest sens, testarea NATO nu ar însemna neapărat un război clasic, ci o operațiune limitată, construită tocmai pentru a forța Alianța să reacționeze într-o situație ambiguă.
Dialogul despre evoluția războiului din Ucraina, cine are astăzi inițiativa și cum arată frontul, poate fi urmărit integral pe canalul de youtube Vorbitorincii.
