Sebastian Lăzăroiu, invitat la Vorbitorincii Leaders, descrie România prinsă între un guvern care întârzie să apară și câteva termene economice care nu țin cont de negocierile politice. La începutul lunii octombrie este așteptată o nouă evaluare a agenției S&P, iar perspectiva unei retrogradări face ca numirea unui premier să devină urgentă.
„Acum noi suntem cu apa peste gură”, rezumă sociologul, în dialogul cu Cătălin Striblea la Vorbitorincii Leaders.
Nu mai este vorba, cel puțin pentru moment, despre găsirea formulei ideale de guvernare. România are nevoie de un executiv care să treacă de evaluarea economică, să facă rectificarea bugetară și să rezolve câteva dintre dosarele rămase blocate.
„Puneți o coadă de mătură, numai puneți ceva ca să trecem de 2 octombrie”, spune Sebastian Lăzăroiu, într-o formulare care vorbește mai mult despre gravitatea momentului decât despre calitățile viitorului premier.
Sebastian Lăzăroiu: Guvernul care trebuie să cumpere timp
Riscul invocat este, pe lângă limitarea capacității de decizie, pierderea calificativului recomandat investițiilor. Sebastian Lăzăroiu susține că România ar fi evitat la limită o asemenea decizie în timpul verii, după evaluările altor două agenții, dar urmează analiza S&P. În acest context, chiar și un guvern de tranziție ar putea fi preferabil prelungirii blocajului.
„Eu nu spun că guvernul tehnocrat e o minune. Nu e. Trebuie guvern politic, dar câștigi timp”, explică el.
Unul dintre numele vehiculate pentru funcția de premier este cel al diplomatului Luca Niculescu. În analiza lui Sebastian Lăzăroiu, acesta ar putea fi acceptat de principalele partide și are avantajul experienței legate de procesul aderării României la OCDE.
„E clar că nimeni nu-l refuză pe Luca Niculescu. E un diplomat, e un tip OK. S-a ocupat de OCDE”, spune fostul consilier prezidențial.
Problema nu ar fi, așadar, doar numele premierului, ci și componența viitorului cabinet. PSD își dorește miniștri asumați politic, în timp ce PNL și USR ar putea accepta mai ușor o echipă de specialiști.
„Dacă Luca Niculescu ar veni cu niște tehnocrați, nu zic total desprinși de partide, dar cât de cât mai autentici, PNL și USR ar zice: «Da, oamenii ăia sunt experți pe domeniile lor, votăm»”, estimează Lăzăroiu.
OCDE, una dintre mizele viitorului guvern?
Aderarea la OCDE apare în discuție ca o miză economică, dar și diplomatică. România ar fi obținut 24 dintre cele 25 de avize necesare, iar ultimul, cel pentru comerț, ar depinde de o decizie politică. Sebastian Lăzăroiu crede însă că ultimul aviz necesar aderării României la OCDE, cel pentru comerț, ar putea fi legat de proiectele economice susținute de Statele Unite, precum reactoarele modulare de la Doicești și Coridorul Vertical pentru transportul gazelor.
De altfel, Sebastian Lăzăroiu consideră că proiectul reactoarelor modulare de la Doicești a provocat una dintre divergențele majore dintre președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan, care i-a contestat public costurile și viabilitatea economică. În opinia sa, opoziția fostului premier Ilie Bolojan față de costurile acestor proiecte ar fi putut provoca nemulțumirea administrației americane.
„Statele Unite au zis: «Poate nu vă primim în OCDE. Ce ziceți? Poate veto, poate mai vorbim și cu alții și nu intrați»”, spune Lăzăroiu. El subliniază însă că aceasta este interpretarea sa asupra legăturii dintre cele două dosare și blocarea ultimului aviz, nu o condiționare confirmată oficial.
Un președinte slăbit și un fost premier pe val
Discuțiile au loc însă într-un peisaj politic schimbat. Președintele Nicușor Dan a pierdut o mare parte din încrederea cu care și-a început mandatul, iar această slăbiciune limitează capacitatea sa de a gestiona o eventuală criză.
În sens invers a evoluat Ilie Bolojan. Înlăturarea sa din fruntea guvernului ar fi produs un efect pe care adversarii nu l-au anticipat. O parte dintre alegători au interpretat căderea premierului ca pe o reacție a partidelor la reformele începute.
În ce privește implicarea așa-numitului ”sistem”, Lăzăroiu contrazice varianta vehiculată, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi conducătorul din umbră al acestuia. De altfel, sociologul consideră că materialul publicat recent de Recorder nu demonstrează legătura sugerată de titlu, între Pahonțu și represiunea din decembrie 1989 și că președintele a procedat corect când a refuzat să-l înlăture pe șeful SPP doar pe baza acuzațiilor prezentate.
La finalul discuției cu Cătălin Striblea, Sebastian Lăzăroiu anticipează că România ar putea avea, până la începutul lunii octombrie, un guvern condus de Luca Niculescu, însă numai dacă PSD acceptă o formulă cu miniștri tehnocrați, nu cu oameni asumați politic. Nicușor Dan ar urma să rămână în funcție cel puțin până la sfârșitul anului, protejat de majoritatea din Parlament, în timp ce Ilie Bolojan ar deveni principalul reper al opoziției. O alianță PNL–USR, deși pare logică, ar fi greu de construit din cauza rivalităților locale dintre cele două partide. Dincolo de aceste calcule, cel mai mare pericol ar veni însă din economie: scumpirea petrolului, carburanților și electricității ar putea împinge România spre o criză energetică.
„Vom fi într-o criză energetică mare și nu cred că, indiferent care ar fi guvernul, prea are cum s-o rezolve”, avertizează Lăzăroiu.
Dialogul integral de la Leaders, între Cătălin Striblea și Sebastian Lăzăroiu poate fi urmărit integral pe canalul de youtube Vorbitorincii.
