Cătălin Striblea, Cristian Tudor Popescu și Mihnea Măruță au discutat, într-un nou episod din podcastul Vorbitorincii Leaders, despre impactul marilor platforme de tehnologie precum Google, Facebook sau TikTok asupra utilizatorilor și rolul reclamelor în contextul erei digitale. Filozof și fost jurnalist, Măruță susține că ne aflăm într-o perioadă de tranziție, în care economia atenției este treptat înlocuită de o economie a intenției, un sistem în care valoare capătă nu numai ceea ce facem, ci și ceea ce urmează să gândim sau să dorim, chiar înainte de a ne exprima.
„Există câteva platforme globale, Google, Facebook, TikTok și așa mai departe, care vând partenerilor lor de afaceri acces la atenția noastră prin intermediul reclamelor, care pot să fie în prezent, fie licitate pentru a doua zi sau peste o lună. Ceea ce zice un studiu de acum câteva luni al Universității Harvard, și aceasta este tendința pe care o propun, este că asistăm la trecerea la o economie a atenției, în care se tranzacționează atenția utilizatorului, la o economie a intenției”, a spus Mihnea Măruță.
Acest lucru înseamnă că accentul nu va mai fi pus pe acțiunile deja întreprinse de utilizatori, ci pe intențiile lor încă neexprimate. Astfel, în viitorul apropiat, interacțiunile noastre cu instituțiile, serviciile și tehnologia vor fi mediate de modele lingvistice de mari dimensiuni (Large Language Models – LLM), precum ChatGPT, conform lui Mihnea Măruță.
El subliniază că acestea vor deveni interfețele prin care vom accesa tot ceea ce ne este necesar, de la aplicații până la servicii administrative. „Ceea ce vor cumpăra companiile simple de la deținătorii acestor LLM-uri”, va fi, susține Măruță, „posibilitatea de a lucra la intențiile utilizatorilor înainte ca ele să devină fapte”.
Trecerea de la economia atenției la economia intenției. Un exemplu
Pentru a înțelege mai bine aceste idee, Măruță face referire la nuvela SF Minority Report a lui Philip K. Dick, ecranizată ulterior de Steven Spielberg, în care o unitate specială arestează persoane pe baza intenției de a comite o crimă, detectată de așa-numiții „precogi”, ființe capabile să vizualizeze viitoruri posibile.
La fel cum „precogii” pot vedea mai multe variante de viitoruri și aleg una care pare cea mai probabilă, și tehnologia de azi începe să facă același lucru. Modelele inteligente, cum este și ChatGPT, pot anticipa ce urmează să gândim sau să facem, chiar dacă noi nu am spus încă nimic.
„Ce am de gând să spun în următoarele secunde are o probabilitate mai mare decât ce încă n-am luat în calcul. Aceasta este intentia. Am de gând să spun o anumită idee, am o intenție. Ce înseamnă acest lucru? Vă dau un exemplu de economia intenției în care vom păși. Ți-ai instalat un ChatGPT cu care discuții ore întregi, el te cunoaște atât de bine dacă deja ți-a făcut un profiling de o fidelitate extraordinară.
Nici nu vei sesiza când te va întreba ceva de tipul: ziceai că aveai chef să mergi la mall, n-ai vrea să-ți cumpăr un bilet la filmul cutare? Nu doar că dialoghează cu tine, ci îți sugerează să faci ceva cu viața ta. LLM-ul de tip ChatGPT, de exemplu, nu întreabă întâmplător să te filmul te duci la fimul X, ci este un contract comercial între firma care deține LLM-ul și difuzorul acelui film, să zicem”, a explicat Mihnea Măruță la Leaders.
Măruță a adus în discuție și conceptul de capitalism transcendental, pe care l-a explicat astfel:
„E ca și cum capitalismul pătrunde în conștiința omului. Nu mai e doar în exteriorul nostru, ci ajunge într-un fel un capitalism transcendental. Adică înainte de a trăi experiența, îți vinde intenția. Intenția e doar nemărturisită, nematerializată, e o potențialitate. Într-un fel e ca și cum îți coboară lumea înăuntrul conștiinței și îți blochează liberul arbitru încă din fașă”, a spus el.
La rândul său, Cristian Tudor Popescu a afirmat că acest tip de capitalism „își fabrică viitorii clienți” încă de la vârsta de 5 – 10 ani.
„Copilul este precondiționat. Este preluat și transformat într-un viitor client încă de la vârsta aceea. El va alege peste zece ani ceva fără să știe că el a fost condiționat cu ani în urmă și că va alege acel produs, care în momentul acela nici n-a fost făcut. Deci nu există nici produsul, dar vânzătorul, să-i spun așa, care nu e neapărat om, se gândește la ce ar putea să fie de vânzare peste zece ani”, a spus CTP.
CTP oferă și un exemplu pentru a arăta cum funcționează economia intenției și influența subtilă a noilor tehnologii încă din copilărie. El pornește de la ideea prietenului imaginar din copilărie pentru a arăta cum, peste ani, această nevoie de dialog și prezență invizibilă capătă formă concretă prin tehnologii precum ChatGPT.
„Acum zece ani, când ChatGPT nu exista, inseminai în mintea unui copil de șapte ani ideea unui prieten imaginar, foarte populară la mai toți copiii. Cred că noi trei am avut prieteni imaginari. Vorbești cu cineva care nu există. Și acest prieten imaginar, iată că acum i-a ființă, a sosit: ChatGPT-ul”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Urmăriți un episod din Vorbitorincii Leaders:
Foto: Shutterstock
