Acum că FK Csíkszereda Miercurea Ciuc a promovat în Liga 1 a României, mă aștept să tot auzim comparații cu Athletic Bilbao. Un prim articol mai important a apărut deja pe Golazo, semnat de Remus Răureanu aici.
Mi-a atras atenția un fragment:
Sunt români admiratori ai lui Athletic Bilbao, chiar cunosc persoane pasionate de fotbal care îi
susțin pe basci. Motivul este evident: ”Bravo lor! Sunt naționaliști!”.
Athletic Bilbao nu este, în 2025, un club naționalist, chiar dacă filosofia lor este, încă de la înființare, ca toți jucătorii și toate jucătoarele lor să fie născuți în Țara Bascilor sau crescuți într-una dintre academiile din zonă.
Sunt cel puțin șapte motive pentru care afirm fără nicio ezitare că Athletic Bilbao nu este un
club naționalist si că putem învăța multe de la ei:
Motiv 1
Un club NU se rezumă la sportivele și sportivii săi. Înseamnă mult, mult mai mult: antrenorii și antrenoarele, staff-urile tehnice, administrația, fanii dedicați, suporterii, sponsorii și partenerii, proiectele realizate pentru comunitate și împreună cu aceasta. Antrenorul echipei feminine este David Aznar, născut în Toledo. Cel al echipei masculine este Ernesto Valverde, născut în Cáceres.
De-a lungul timpului, au antrenat Athletic Bilbao multe personalități internaționale. Printre aceștia i-aș numi pe: Marcelo Bielsa (Argentina), Jupp Heynckes (Germania), Dragoslav Stepanovic (Serbia), Ronnie Allen (Anglia), Helmut Senekowitsch (Austria), Jack Burton (Anglia).
Motiv 2
Numele clubului este englez: Athletic Bilbao. Nu în bască, nici în spaniolă.
Motiv 3
La intrarea în Muzeul Athletic Bilbao tronează un tablou impresionant cu doi dintre cei mai iubiți
jucători. Doi lei ai clubului, titulari incontestabili: frații Williams. Inaki Williams care joacă și în naționala
Ghanei și Nico Williams care joacă și în naționala Spaniei.
Tot printre jucătorii reprezentativi ai echipei actuale este Maroan Sannadi, jucător și al Marocului. Athletic Bilbao își asumă un rol activ în integrarea tuturor celor care au ales să trăiască în Țara Bascilor, cu programe care contribuie la o societate deschisă.
Motiv 4
Filosofia clubului reprezintă o alternativă la ceea ce a devenit business-ul fotbalului, Athletic asumându-și sarcina de a investi masiv în academiile locale, de a aloca resurse pentru dezvoltarea fotbalului și a fotbalistelor și fotbaliștilor din zonă.
Însăși existența clubului depinde de existența acestora, iar succesul pe care îl poate avea sau nu clubul depinde în totalitate de calitatea lor. Spre deosebire de majoritatea cluburilor de top, Athletic nu își poate „cumpăra” succesul.
Motiv 5
În luna martie am participat la o Conferință Mondială dedicată fotbalului feminin, World Football Summit – Women’s Football Week, Bilbao 2025. Participarea a fost impresionantă, au venit oameni din toate colțurile lumii. Subiectele abordate sunt de secol XXI, moderne: incluziune, sustenabilitate, transformare socială. Discuțiile din panelurile conferinței pot fi vizionate aici.
Motiv 6
„All Iron!” cu a sa variantă locală Alirón! este unul dintre sloganurile de bază ale clubului. Un club înființat cu directa contribuție a străinilor care veniseră să muncească în secolul XIX în industria locală, inclusiv în minele de fier.
În momentul în care în mină era găsită o pepită de fier, cei care o găseau strigau ALL IRON (toată de fier). Strigăt care a fost dus apoi pe stadion unde este strigat și astăzi când pe teren jucătorii au un moment de excepție.
”¡Alirón! ¡Alirón!
el Athletic es campeón ”
Motiv 7
Clubul are o strategie activă de extindere a bazei de suporteri în afara Spaniei, chiar în afara Europei.
Vizează oameni care cred în un alt tip de fotbal: sustenabil, comunitar, nu pur comercial. Din România au cel puțin un suporter care nu este basc cu siguranță și care tocmai a scris un articol intitulat Athletic Bilbao: De ce nu este un club naționalist (și ce putem învăța de la ei).
*mai multe articole scrise de Lorand Balint puteți citi aici.
** credit foto copertă: shutterstock.com Cesar Ortiz Gonzalez
***alte fotografii: arhiva personală Lorand Balint
