Galeristul și curatorul Dan Popescu, fondatorul H’art Gallery, a comentat la Leaders controversa legată de expoziția artistului Sorin Tara (von Neudorf), găzduită în aprilie 2025 la Malmaison, în București. Acuzată de antisemitism și de glorificarea nazismului, expoziția a generat critici din partea cercetătorilor și a deschis discuții despre limitele libertății artistice. Acum, la câteva luni de la izbucnirea scandalului, Dan Popescu a declarat că recomandarea sa „pentru acești reputabili cercetători în zona Holocaustului este, totuși, să-și rafineze grilele de interpretare când e vorba despre artă”.
Printre vocile care au criticat expoziția se numără și Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Printre altele, cercetătoarea a criticat expoziția, desfășurată într-un spațiu cu o istorie încărcată, spunând că poate fi interpretată ca un vernisaj antisemit, mai ales în contextul creșterii neofascismului în România și al resurgenței antisemitismului.
Marincea a subliniat că există o diferență clară între a critica un stat, cum ar fi Israel, și alunecarea în antisemitism, întrebându-se dacă organizatorii expoziției nu și-au dat seama de acest risc.
Ulterior, discuțiile au continuat sub forma unui schimb de replici între curatorul Dan Popescu și cercetătoarea Adina Marincea, care s-au întins pe durata a două săptămâni.
Acum, Dan Popescu a explicat motivul pentru care artistul Sorin Tara (von Neudorf) folosește în lucrările sale toate simbolurile „delicate”, inclusiv cele controversate.
„Pentru cei care ar fi vizitat de fapt expoziția și ar fi venit în galerie, ar fi fost mai mult decât evident că nu e vorba de o expoziție antisemită și că miza lui Tara von Neudorf, și miza de 20 și ceva de ani încoace, este de a ataca practic tot ce înseamnă ideologie care a provocat crimă. Iar în viziunea lui, toate ideologiile au provocat crime, chiar și cele democratice. Absolut toate”, a spus Popescu la Leaders.
El a explicat că artistul Sorin Tara și-a construit un rol deliberat provocator, asemănător unui „virus” care atacă și ironizează fără reținere diverse teme și personaje.
Sorin Tara „și-a întreținut acest tip de rol de virus care scuipă și trage în tot și-n toate. În acest proces, evident că folosește chiar acele simboluri. Eu, când am făcut expoziția asta, sincer m-am așteptat ca cei de la AUR să sară în sus. Dacă ar fi venit cineva la expoziție, ar fi văzut că sunt cel puțin vreo patru lucrări care au de-a face cu Georgescu. Georgescu portretizat ca fiind un soi de sinteză a două ideologii: legionară și comunistă și proferând participarea noastră la înțelepciunea rusească”, a spus Popescu.
Dan Popescu a explicat că expoziția lui Tara von Neudorf include trei lucrări care tratează pogromul de la Iași. Intitulate „Podul Iloaiei”, acestea prezintă masacrul comis de români și subliniază că „nici până acum, în istoriografia pe care o învățăm, noi nu ne-am făcut o metanoia”.
„Tot timpul există cumva, undeva și în zona Facebook-ului, a social media, ideea falsă cum că nemții au făcut chestiile alea. Nu, noi am făcut-o. Lucrul acesta nu este îndeajuns de pus în schemă și în continuare există o minciună publică în zona asta”, a spus el.
Dan Popescu: „Recomandarea mea pentru cercetătorii în zona Holocaustului este să-și rafineze grilele de interpretare când e vorba despre artă”
Lucrarea care a stârnit controverse în expoziția lui Tara von Neudorf este una în care există o dublă crucificare: în partea stângă este o femeie, iar în partea dreaptă un bărbat, spune Dan Popescu la Leaders. Femeia poartă semnele masacrului comis de Hamas pe 7 octombrie 2023, iar bărbatul reprezintă un palestinian, cu referire la evenimentele din Gaza din 2025.
„Amândoi sunt puși într-un soi de contact. Este o lucrare formată din două elemente. Este absolut evident pentru cine ar fi venit că e o singură lucrare, pentru că sunt legate de niște lanțuri, în acest tip de tango al victimei și călăului, care se petrece în continuare acolo. Acum, cei care devorează crucificatul sunt, în cazul din stânga, niște lupi Hamas, în cazul din dreapta, niște lupi care au în poartă însemnele hexagramei. Chestiunea asta a fost separată cumva și privită la modul parțial, doar partea din dreapta, și considerat cumva că este antisemitism”, a afirmat Dan Popescu.
Dan Popescu a spus că cercetătorii din zona Holocaustului ar trebui să fie mai atenți la contextul și intențiile artistice atunci când analizează lucrări de artă.
„Recomandarea mea pentru acești reputabili cumva cercetători în zona Holocaustului este totuși să-și rafineze grilele de interpretare când e vorba despre artă, pentru că spațiul artistic este cu adevărat special și într-o societate deschisă. De ce zic asta? El este exact spațiul, acest poligon de încercare, în care se testează toate valorile pe care le avem. Valorile simbolice, estetice, morale, toate le testăm în acest spațiu minunat. Lucrul acesta, acest tip de spațiu apolitic, este cu putință numai într-o societate deschisă. De aceea, în remarcile pe care le aveam eu, spuneam că în momentul în care acest spațiu este anulat și începe să fie moralizat și cenzurat, atunci ne așteptăm să vină Holocaustul”, a spus Popescu.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
Foto: Shutterstock
