Un inginer specialist în hidroenegertică oferă, la solicitarea Vorbitorincii, o serie de explicații tehnice despre inundațiile care au avut loc în 2014, în România. Clarificările expertului vin după ce Victor Ponta, în prezent candidat independent la alegerile prezidențiale din 2025, a spus recent, în cadrul unui podcast, că a obținut cetățenia sârbă în urmă cu 11 ani după ce a dat „ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier”, pentru a nu se induna Belgradul.
Întrebat de ce autoritățile din România nu au vrut să deschidă valea de la Porțile de Fier, Victor Ponta, care ocupa în 2014 funcția de premier, a afirmat „pentru că se inunda partea românească”.
„Și s-a inundat. Dar am vorbit cu ISU , am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-ați aflat nimic voi, presa”, a declarat Victor Ponta la podcastul moderat de Robert Turcescu.
În acest context, la solicitarea Vorbitorincii, Dragoș Zachia, inginer specialist în hidroenegetică, a oferit câteva clarificări tehnice privind situația barajului de la Porțile de Fier I. Conform lui, acesta „modifică scurgerea în regim amenajat, prin bararea cursului de apă, numai în amonte, niciodată în aval”.
Explicațiile unui specialist, după ce Victor Ponta a spus că a ordonat inundarea unor sate din România în 2014 pentru a proteja Belgradul
Deoarece în secțiunea Porțile de Fier I, nivelul Dunării după construirea barajului a crescut cu circa 24 m, influența acestei creșteri este vizibilă în amonte până la „coada” lacului de acumulare care se află în zona Belgrad, spune Zahia.
„Până la debite de 8000 mc/s (n.r. metri cubi pe secundă) această influență nu afectează tranzitarea viiturilor pe Dunăre în secțiunea Belgrad. Peste 8000 mc/s apare risc de inundație în Belgrad datorită fenomenului de remu, care face ca nivelul Dunării în Belgrad să fie mai ridicat decât în situația neamenajării Dunării”, explică Dragoș Zachia.
Conform regulamentului româno-sârb, semnat la nivelul guvernelor celor două ţări, soluţia de protejare a teritoriului sârb constă în scăderea controlată a cotei în dreptul barajului Porțile de Fier I, pentru a diminua efectul remului, susține el.
„În aval, această măsură nu modifică debitul Dunării față de situația naturală, neamenajată a Dunării. Inundarea zonelor din aval s-a datorat atingerii debitului de 12000 mc/s, debit la care nivelul Dunării depășește nivelul digurilor de protecție”, continuă Zachia.
Regimul de exploatare amonte de Porțile de Fier I nu are un impact asupra tranzitării viiturilor în aval, susține el. „Inundațiile sunt inevitabile în aval la debite de peste 12000 mc/s deoarece aceasta este limita de protecție asigurată de digurile de protecție”, a spus Dragoș Zachia.
El atrage atenția că barajul construit la Porțile de Fier I este operat în egală măsură de sârbi și români.
„În situația complet nerealistă în care partea română ar refuza să respecte regulamentul de exploatare, partea sârba poate face acest lucru independent deoarece operează jumătate din baraj, deci poate asigura deversarea și scăderea nivelului amonte independent de decizia părții române.
Tot conform regulamentului comun, prognoza evoluției debitului afluent se face cu până la 9 zile în avans pentru a permite stabilirea programului de exploatare optim și a asigura tranzitarea viiturilor în siguranță pentru ambele părți, amonte pentru sârbi, aval pentru noi”, susține el.
Expertul spune că cel mai probabil fostul premier a avut dificultăți de înțelegere a acestui mecanism, la momentul la care i s-au explicat manevrele ce se vor face la Porțile de Fier I. „A rămas numai cu ideea că protejează Belgradul, ceea ce este corect, dar în nici un caz nu afectează teritoriul României în aval”, a afirmat Dragoș Zachia.
Dragoș Zachia, fost director general al Hidroelectrica, a absolvit Facultatea de Energetică a Universității Politehnice București, specialitatea hidroenergetică, în 1982.
Un răspuns
Dl. Zachia este un inginer care cunoaste regulile de exploatare ale SHEN Portile de Fier. Nu pot spune acelasi lucru si despre Mickey Mouse, care doar incerca sa ascunda realitatea obtinerii cetateniei sarbe.