Manuscrisele, partiturile și obiectele personale ale lui George Enescu pleacă temporar din București. După cinci ani în care au fost păstrate în containere, în curtea muzeului care poartă numele compozitorului, acestea vor fi găzduite la Palatul Culturii din Iași. Mutarea vine la șapte luni după o investigație jurnalistică ce a dezvăluit problemele de depozitare a patrimoniului și este necesară și pentru continuarea restaurării muzeului din București.
Sunt pagini pe care George Enescu a scris muzică. Unele păstrează lucrări terminate, altele schițe, idei și încercări care spun povestea felului în care compozitorul își construia operele. Alături de ele se află scrisori, fotografii, instrumente muzicale, cărți, mobilier și obiecte personale. Toate fac parte din patrimoniul Muzeului Național „George Enescu” din București. O colecție care, în ultimii cinci ani, a fost păstrată în containere amplasate în curtea Palatului Cantacuzino.
De marți, 3 noiembrie, a început transferul acesteia la Iași, în spațiile Complexului Muzeal Național „Moldova”, cunoscut mai cu seamă ca fiind Palatul Culturii. Este o mutare temporară, pe durata restaurării muzeului din București, dar care vine și cu o oportunitate: manuscrisele vor putea fi conservate în condiții specializate, cercetate și restaurate, iar o parte a colecției ar putea fi prezentată publicului.
O călătorie în care fiecare detaliu contează
Să muți manuscrise vechi, lucrări de artă și obiecte fragile nu este același lucru cu a transporta mobilierul dintr-o clădire în alta. Hârtia poate fi afectată de variațiile de temperatură și umiditate. La fel, obiectele din lemn, picturile sau cărțile vechi au nevoie de atenție specială.
De aceea, pentru mutarea colecției a fost aleasă, potrivit Ministerului Culturii, o firmă internațională specializată în transportul operelor de artă. Firma are experiență în manipularea unor lucrări semnate de Picasso, Matisse și Brâncuși. Documentele sunt păstrate în cutii sigilate, iar acestea au fost introduse, pentru siguranță, în alte ambalaje, etanșe, pentru protecție suplimentară. La încărcare, operațiunile se desfășoară sub un tunel de protecție, astfel încât ploaia și celelalte fenomene meteorologice să nu afecteze bunurile. Transportul este asigurat, iar mutarea întregii colecții se face în mai multe etape.
La Iași, manuscrisele vor ajunge într-o clădire recent renovată, în spații amenajate special pentru păstrarea patrimoniului. Temperatura și umiditatea sunt controlate, pentru a evita deteriorarea documentelor și a celorlalte obiecte sensibile.
Nu doar depozitare. Manuscrisele vor putea fi restaurate și văzute de public
Poate cel mai important lucru este că, odată ajunse la Iași, documentele nu vor rămâne pur și simplu închise în alte cutii, într-un alt depozit.
Complexul Muzeal Național „Moldova” dispune de specialiști și laboratoare care vor putea contribui la evaluarea și conservarea colecției. Sunt prevăzute expertize biologice și măsuri de carantină preventivă, pentru a identifica eventuale probleme care ar putea afecta documentele sau obiectele de patrimoniu. În colaborare cu echipa Muzeului Național „George Enescu”, specialiștii de la Iași vor putea lucra și la restaurarea acestui patrimoniu.
Există și intenția organizării unei expoziții dedicate lui George Enescu. Astfel, dacă totul va fi ”în grafic”, specialiștii din cele două muzee vor analiza posibilitatea ca o parte dintre manuscrisele și obiectele compozitorului să fie admirate de vizitatori, cu respectarea condițiilor necesare conservării.
Cu alte cuvinte, Iașiul va fi pentru o perioadă gazda patrimoniului enescian, dar și un loc în care acesta va putea fi studiat și pus în valoare.
Investigația care a adus în atenția publicului situația manuscriselor
Povestea mutării la Iași are și un capitol jurnalistic important.
Pe 3 martie 2026, publicația Cultura la dubă a publicat o investigație semnată de Alexandra Tănăsescu despre condițiile în care erau depozitate manuscrisele și celelalte bunuri de patrimoniu ale Muzeului Național „George Enescu”.
Ancheta arăta că documente de o valoare excepțională, inclusiv manuscrisul operei Oedipe, erau păstrate de patru ani și jumătate în containere amplasate în aer liber.
Potrivit informațiilor obținute de jurnalistă, spațiile erau expuse variațiilor mari de temperatură, iar problemele sistemelor de climatizare și infiltrațiile de apă ridicau întrebări serioase privind siguranța colecției.
Investigația a provocat reacții publice și a determinat Ministerul Culturii, condus atunci de András Demeter, să trimită Corpul de Control la muzeu.
Câteva zile mai târziu, peste o sută de personalități culturale, din România și din străinătate, au semnat un apel pentru protejarea manuscriselor lui Enescu. Printre inițiatori s-au aflat dirijorul Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.
În aprilie, concluziile controlului ministerial au confirmat probleme importante semnalate de investigație: containerele nu îndeplineau normele necesare depozitării patrimoniului, iar unele bunuri prezentau deteriorări. Raportul a semnalat deficiențe de management, iar Ministerul Culturii a sesizat Parchetul în legătură cu deteriorarea unei piese de mobilier clasate în Tezaur.
Verificările inițiale nu identificaseră însă distrugeri ale manuscriselor clasate în categoriile Fond sau Tezaur.
Investigația Cultura la dubă a arătat astfel cât de vulnerabil poate deveni patrimoniul atunci când o soluție provizorie se prelungește ani întregi. Mutarea la Iași vine la opt luni după apariția acestei anchete.
De ce nu au rămas manuscrisele în București?
Palatul Cantacuzino, clădirea istorică în care funcționează Muzeul Național „George Enescu”, are nevoie de lucrări ample de consolidare și restaurare. Același lucru este valabil și pentru Casa memorială „George Enescu”.
Containerele instalate în curtea muzeului în 2021 au devenit însă un obstacol pentru organizarea șantierului. Utilajele și camioanele necesare lucrărilor nu au suficient spațiu de acces și manevră, iar unele dintre activitățile de restaurare nu pot fi desfășurate cât timp containerele rămân acolo.
Ministerul Culturii spune că a încercat să găsească o soluție de depozitare în București, dar nu a identificat un spațiu disponibil care să îndeplinească toate condițiile necesare. A existat inclusiv varianta folosirii unor spații de la Teatrul Național București. Fusese emis și un ordin ministerial, însă soluția nu s-a concretizat, deoarece teatrul nu a acceptat preluarea bunurilor.
În cele din urmă, Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași a pus la dispoziție gratuit spații pentru depozitarea temporară a colecției. Potrivit Ministerului Culturii, demersurile administrative pentru această soluție au fost deblocate de ministra Ioana Ciocan, la începutul mandatului său, iar pregătirea mutării a implicat conducerile celor două muzee și Direcția Patrimoniu Cultural.
Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, explică faptul că eliberarea curții Palatului Cantacuzino este necesară pentru ca proiectul de restaurare să poată avansa.
Ce se întâmplă cu cercetătorii care studiază manuscrisele?
Mutarea la câteva sute de kilometri de București a stârnit și îngrijorări în rândul specialiștilor.
Unii muzicologi și cercetători atrag atenția că manuscrisele originale sunt indispensabile pentru anumite activități științifice. Copiile digitale sunt utile, dar nu pot înlocui întotdeauna examinarea directă a hârtiei, a notațiilor și a modificărilor făcute de compozitor.
Este o preocupare importantă, mai ales că studierea și inventarierea creației lui Enescu sunt activități care continuă. Ministerul Culturii precizează că mutarea nu schimbă instituția responsabilă de colecție. Muzeul Național „George Enescu” își păstrează dreptul de administrare, precum și atribuțiile de cercetare, evidență și conservare.
Mai mult, contractul de custodie prevede că cercetătorii pot consulta documentele originale la cerere, în condițiile stabilite pentru protejarea lor.
Un muzeu în restaurare și o colecție care trebuie să rămână accesibilă
În următoarea perioadă, patrimoniul lui George Enescu va avea două adrese importante.
La București, Palatul Cantacuzino și Casa memorială vor trece prin lucrările necesare restaurării. La Iași, colecția va fi păstrată și îngrijită în spații specializate, iar unele dintre bunuri vor putea fi restaurate și expuse.
Bogdan Tănăsescu, managerul interimar al Muzeului Național „George Enescu”, a mulțumit celor care au îngrijit patrimoniul în ultimii cinci ani și instituțiilor care au contribuit la găsirea unei soluții. A rezumat situația într-o frază simplă: „Un Palat se restaurează. Un Muzeu nu se oprește niciodată.”
Mutarea la Iași nu este definitivă. Manuscrisele rămân în administrarea Muzeului Național „George Enescu” și sunt găzduite acolo pe perioada lucrărilor din București. Până la întoarcerea lor, important este ca aceste documente să fie păstrate în siguranță, cercetarea să nu fie întreruptă, iar publicul să aibă ocazia să descopere cât mai mult din moștenirea lăsată de George Enescu.
Pentru că manuscrisele nu sunt doar obiecte prețioase care trebuie ferite de degradare. Sunt și o cale de a înțelege cum s-a născut muzica unuia dintre cei mai mari compozitori români.
