Studiul necuvântătoarelor este o temă recurentă în marile academii ale lumii. Încă de la Charles Darwin, am fost curioși de diferențele, dar mai ales de asemănările speciei noastre cu diverse primate, câini sau elefanți. Schrödinger și-a folosit animalul de companie ca să argumenteze teoria cuantică conform căreia o particulă poate fi și 0, și 1, prin superpoziție. De exemplu, o descoperire marcantă a specialiștilor a fost când s-a aflat că specia Tursiops truncatus de delfini folosește un sistem de fluierături individuale pentru a se „striga” unul pe altul. Altfel spus, delfinii își dau nume. Și le-am spus ”necuvântătoare”, deși au un limbaj.
Delfinii își dau nume. Noi ne dăm importanță
Cu toate acestea, ce nu am reușit noi, ca specie avansată, este să descifram ce anume exact discută animalele. Să ne gândim pentru un moment la acest lucru. Dumneavoastră, ce credeți că discută ele între două runde de rumegat iarbă sau de agățat în copac? Oare au discuții profunde? Încerc să asimilez ce impact ar avea asupra umanității să ajungem să înțelegem pe deplin limbajul lor. La nivel intelectual, ar fi, probabil, o descoperire profund mai revelatoare decât viață extraterestră. Sau, cel puțin, ar egala-o.
În acest caz, mă întreb: oare am și asculta discuțiile ”necuvântătoarelor”? În esență, noi suntem specia superioară, inventatori de tehnologie, de sisteme de educație, de legi, de credințe, de sănătate: până la urmă Noe a fost cel care a salvat animalele, nu invers. Așadar, de ce ar trebui să ascultam noi animalele și diferitele lor probleme și inegalități inter-specii? De ce să ne pese nouă? Noi avem alte preocupări, mult mai de impact. Noi trebuie să ascultăm voința românilor de la alegerile parlamentare, nu mesajul transmis de aceștia la cel mai recent scrutin.
Suntem specia superioară?
Noi trebuie să vedem ce rotativă mai inventăm pentru a asigura „stabilitatea” țării, nicidecum pentru că ar fi vreun negoț politic ascuns. Și, cu siguranță, noi trebuie să veghem la nepublicarea averilor demnitarilor – până la urma nici leului și nici lupului alfa nu le sunt cunoscute.
Cu siguranță, când toate aceste probleme majore se vor fi terminat, le vom asculta. Sau le vom mitui să tacă. În încheierea acestei fabule, doar pot să mă bucur că nici animalele nu ne înțeleg limbajul, altfel, probabil, am avea multe proteste în Piața Victoriei. Cu răgete.
*Matei Popescu are 28 de ani, este inginer de profesie, originar din Ploiești, absolvent al Politehnicii București, Facultatea de Inginerie Aerospațială, absolvent al programului Sistem si Control al Universității Tehnice Eindhoven, actualmente rezident în Bruxelles.
**mai multe articole scrise de Matei Popescu puteti citi aici
***foto copertă: shutterstock.com
