Armand Goșu explică, la LEADERS Special, realizat de Cătălin Striblea, că raidurile criminale tot mai intense ale Rusiei pot fi citite nu doar ca o demonstrație de forță, ci și ca un răspuns la criza internă în care a intrat sistemul lui Putin.
„Pur și simplu, el caută un răspuns la criză. Ai o criză financiară în Rusia, ai o tensiune în cadrul elitei rusești”, spune Armand Goșu.
Criza din interiorul elitei ruse
În analiza istoricului Armand Goșu, presiunea nu vine doar dinspre front sau dinspre populația obișnuită, ci și din interiorul elitei ruse. El vorbește despre lupte între grupări, despre nemulțumiri crescânde și despre un război care trebuia să fie scurt, dar s-a transformat într-o povară de durată.
„Gândiți-vă ce bătălii sunt în subteranele Kremlinului dacă au ajuns să publice rezultatele unor sondaje din care vedem că Putin se duce în cap”, afirmă Goșu.
Potrivit istoricului, elitele care susțin regimul au început să devină nervoase pentru că războiul s-a lungit mult peste promisiunile inițiale.
Putin nu e Stalin!
Armand Goşu consideră că liderul de la Kremlin funcționează mai degrabă ca șeful unui sistem patronal, aproape feudal, în care trebuie să mențină echilibrul între grupări de putere.
„Putin nu e un Stalin. Putin e un fel de Ginghis Han”, spune istoricul.
Imaginea pe care o descrie este aceea a unui lider înconjurat de „feudali”: unii controlează companii energetice, alții monopoluri strategice, imperii media, grupuri din serviciile secrete sau cercuri de prieteni vechi ai lui Putin.
În acest mecanism, Putin este cel care împarte influență, resurse și protecție. Dar tocmai această poziție îl obligă să mențină permanent echilibrul între grupări.
Războiul ca redistribuire a bogăției naționale
Una dintre cele mai importante idei ale analizei este că războiul a produs în Rusia o redistribuire masivă a bogăției naționale. Bani publici sau resurse luate de la cei marginalizați ori naționalizați au fost direcționate către cei care au participat la război, au sprijinit regimul sau au fost conectați la efortul militar.
Potrivit istoricului, este vorba despre 10-15% din populație, oameni care au fost plătiți pentru că au luptat, pentru că au fost răniți sau pentru că au murit membri ai familiei lor. Pentru mulți, aceste sume au însemnat o schimbare radicală de statut social.
Dar concluzia este evidentă: susținerea pentru Putin nu este doar ideologică.
„Acest segment, 15%, sunt loiali lui Putin pentru că au fost cumpărați de Putin cu acei bani”, spune Goșu.
Loialitate cumpărată, tensiuni noi
Presiunea unui război de lungă durată a creat însă limitări financiare de netăgăduit în pofida redistribuirii amintite. Şi totodată, tensiuni noi. În același timp, Rusia are tot mai multe probleme de recrutare. Goșu vorbește despre presiuni asupra tinerilor, inclusiv asupra soldaților la termen, care nu pot fi trimiși legal pe front, dar pot fi împinși să semneze contracte.
„Nu mai găsesc oameni. Am văzut niște recrutări mai în forță. Au început să intre prin căminele studențești, să-i scuture puțin”, afirmă istoricul.
Escaladarea: semn de presiune, nu de control absolut
Imaginea descrisă de Armand Goșu este aceea a unui sistem care continuă să funcționeze, dar cu costuri tot mai mari. Putin gestionează un mecanism în care războiul hrănește loialități, cumpără susținere și redistribuie bani către segmente dependente de regim. În același timp, același mecanism produce frustrare, corupție și presiune.
Tocmai de aceea, escaladarea atacurilor Rusiei nu trebuie citită doar ca semn de forță. Ea poate fi și semnul unei crize care se adâncește în sistemul lui Putin.
Armand Goșu predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București din 2004. A fost consilier al ministrului Teodor Baconschi pentru spațiul ex-sovietic (2010-2012). Coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004) și cercetător la Institutul de istorie “N. Iorga” al Academiei Române (1991-2001).
Cel mai recent dialog între Cătălin Striblea și istoricul Armand Goșu poate fi urmărit pe canalul de youtube Vorbitorincii:
