Regizorul Vlad Massaci a pus în pantă scena Teatrului de Comedie pentru spectacolul Rinocerii. Îți dă senzația de cădere iminentă, a mai lăsat și o gaură în mijlocul ei, personajele părând într-un perpetuu pericol. Și a trecut tot cadrul verde gri printr-un abur care te lasă să vezi ca prin ceață. În spate, un ecran uriaș de smartphone derulează cu viteză imagini.
Într-un moment de tăiere de respirație Berenger și Jean țipă unul spre altul. Morala trebuie depășită! Și ce pui în locul ei? Natura. Natura?!? Natura are legile ei. Morala e antinaturală. Iar Tudor Chirilă și Liviu Pintileasa joacă de sar scântei.
Când o să vezi Rinocerii o să cuplezi imediat cu istoria prezentă. Și o să-ți treacă pe sub ochi, foarte repede, timpurile de tocmai le trăim. De aici și măreția piesei lui Ionesco scrisă tocmai în 1959. De atunci și până acum, piesa este un mesaj împotriva totalitarismului. ”Până la urmă, piesa mea nu e nicio satiră, e descrierea destul de obiectivă a unui proces de fanatizare, a nașterii unui totalitarism care crește, se propagă, cucerelte, transformă o lume și transformă total, bineînțeles, întrucât este totalitarism”, spune Ionesco despre opera sa.
Spectacolul excelent al lui Massaci este însă despre prezent, deși înglobează toate dramele dictatoriale ale trecutului. Istoriile noastre sunt pline de dictaturi, de extremism, de transformări și isterii publice în care națiile lumii se pierd. Dar, mai ales, de oameni care rămân singuri să se opună valului. Și vor avea succes până la urmă.

La victoria aceasta contribuie sensibilitatea și fragilitatea cu care Tudor Chirilă a abordat rolul lui Berenger, o latură pe care o vezi mai rar la personajul public. Iar ideea conflictului este atât de bine crescută, pas cu pas, de jocul actorilor într-un crescendo explicativ, presărat cu mult umor. Vei merge odată cu ei de la neîncredere la vederea primului rinocer, la stupoare, apoi vei nega existența lor, vei căuta o explicație rațională, urcând spre disperare, nebunie, dispreț, dar ridicându-te în picioare cu un pic de speranță: ”Nu mă dau bătut.”
O premieră de succes, dar mai ales un gând către societate. Ce faci când cei de lângă tine se transformă în rinoceri? Ce cale vei alege? Cine mi-e prieten? Ce se va întâmpla cu mine? Și ce este cu celălalt?
Mă opresc aici căci nu vreau să vă impun versiunea mea. Ionesco spune că ”fiecare dintre voi are dreptate, numai ceilalți greșesc.” Așa că puneți la îndoială, puneți în discuție (asta e tot vorba lui) și mergeți să vedeți adevărul vostru.
Rinocerii se joacă la Teatrul de Comedie, sub conducerea regizorală lui Vlad Massaci și cu un text tradus de Vlad Russo și Vlad Zografi.

*foto copertă: Rinocerii – Teatrul de Comedie, @Atanasia Atanasoska
Tudor Chirilă a fost la Vorbitorincii

