Caută
Close this search box.

Doina Jela (1951-2025). Vocea care a dezvăluit nedreptățile regimului comunist

Doina Jela. Concept carte / Shutterstock
Scris de:
  • Adriana Craciun
    Adriana Craciun

Vorbitorincii sunt o comunitate independentă de analiști și publiciști. Lucrăm în interes public și credem că o nație are nevoie de bun simț și cultură pentru a progresa. Singurele surse de finanțare sunt contractele de publicitate, plățile Google pentru audiența din Youtube și donațiile voastre. Dacă vreți să ne sprijiniți, puteți apăsa acest buton.

Scriitoarea, jurnalista și traducătoarea Doina Jela (1951 – 2025) va rămâne una dintre cele mai puternice voci în literatura despre represiunea comunistă. De-a lungul timpului, a contribuit prin activitatea și lucrările sale la înțelegerea trecutului recent al României.

În 2024, Doina Jela a fost invitată la podcastul Vorbitorincii, unde a vorbit despre istoriile știute și neștiute ale comunismului, experiența sa de scriitoare, dificultățile documentării trecutului, dar și despre modul în care a reușit să gestioneze problemele de sănătate.

Când am aflat de boală, când m-am uitat la ceas și n-am știut nici ce-i ăla, nici la ce folosește, și când m-am mai dus și la neurolog, și chiar pe ăla mi l-a pus în față și eu n-am știut să spun, primul lucru a fost o exaltare extraordinară, că eu terminasem cartea (n.r. Cuibul din inima ei) și o și lansasem. Acum… întunericul să te mănânce că tu ți-ai scris ultima carte”, spunea Doina Jela în interviul acordat Vorbitorincii. 

Activitatea scriitoarei Doina Jela

Absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității din București, Doina Jela s-a născut pe 1 martie 1951, în localitatea Vadu, județul Constanța. 

De-a lungul timpului, a coordonat colecțiile „Procesul comunismului” de la Editura Humanitas și „Actual” de la Curtea Veche Publishing. A fondat, de asemenea, Asociația Ziariștilor Independenți din România, filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni cu sediul la Bruxelles, potrivit Agerpres

Doina Jela este autoare de eseuri, cronici, recenzii și interviuri apărute în reviste precum Tomis, Arta, Amfiteatru, România literară, Contemporanul, Familia, Observator (München), 22, Vatra, conform Humanitas.

Scriitoarea a publicat în 1995, la Editura Humanitas, romanul non-fictiv „Cazul Nichita Dumitru”, care i-a adus  premiul de onoare pe anul 1996 al Asociației nternaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români, cu sediul la Washington. 

În 1997 a publicat volumul „Telejurnal de noapte” la Editura Polirom. În 1998, îi apare în colecția „Procesul comunismului“ volumul „Această dragoste care ne leagă”, desemnat „Cartea anului“ la Târgul internațional de carte de la Timișoara. 

În 1999, îi apare, tot în colecția „Procesul comunismului“, cartea „Drumul Damascului” (reeditată în 2002), iar în 2001 „Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste”. Tot în anul 2001, regizorul Lucian Pintilie, inspirat de cartea „Drumul Damascului”, a realizat filmul „După-amiaza unui torționar”.

De asemenea, a mai publicat „Afacerea Meditația Transcendentală”, în colaborare cu Cătălin Strat și Mihai Albu, 2004,  „Ungaria 1956: revolta minților și sfîrșitul mitului comunist”, coordonare în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, 2006, „O sută de zile cu Monica Lovinescu” (2008).

A tradus pentru Editura Humanitas „Antologia gândirii juridice” de Phillippe Maulaurie; pentru seria „Procesul comunismului“ a aceleiași edituri a tradus „Stalin” de Boris Souvarine, în colaborare, „Cartea neagră a comunismului”, coordonată de Stéphane Courtois, „Sărută mâna pe care n-o poți mușca” și „O Americă înfricoșătoare” de Edward Behr și, pentru editura Polirom, din italiană, „Omul grec” (culegere de eseuri).

Urmăriți un interviu Vorbitorincii cu Doina Jela:

Foto: Shutterstock

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte noutăți