Caută
Close this search box.

Sindromul impostorului în 4 acte, concert aniversar byron. Și ce concluzii am tras din experiența mea

Concert trupa byron. Sindromul impostorului / Foto: Ștefan Sandu, Inquam
Scris de:
  • Cătălin Striblea
    Cătălin Striblea

Când m-a rugat Dan Byron să mă gândesc la sindromul impostorului am fost foarte sigur pe mine. Nu am, nu am avut. Nu a fost ceva care să fie apăsător pentru mine. Doar c-am raportat o situație de acum la ani din trecut din care am șters foarte multe. Apoi am lăsat zilele să treacă și am revenit asupra propunerii.

Și cu cât mi-am adus aminte, cu atât mai mult am avut un ghem în stomac. Îl simt și acum. Ghemul apare și dispare de câte ori mi-aduc aminte de mine și de mulți care mi-au dat lecții. Și care cu asupră de măsură mi-au spus că nu sunt ceea ce se așteaptă de la mine. Sau ce așteaptă ei de la mine. Și nu o dată, ci de multe ori. Cu trecerea timpului am observat la mulți dintre ei mucavaua, ipocrizia, incapacitatea de a menține ce și-au propus sau renunțarea în situații grele. A fost doar nevoie de răbdare în ce-i privește.

În ce mă privește, pot să spun că am muncit cu mine și cu alții zi de zi, oră de oră ca să ajung aici. Nu am avut zile libere, am alergat tot timpul, am citit, am investit în mine. Am muncit ca un dezechilibrat, am luat de la mine și de la familia mea, nu m-am îngăduit și nu mi-am îngăduit. Nici clipe, nici zile, mici sau mai mari bucurii.

Sindromul impostorului. Greșeala trebuie îngăduită. Ani de zile nu am știut asta

Ce sunt astăzi mi se datorează. Mie, celor care m-au ajutat, celor care m-au înjurat. Pe măsură ce știu și aflu, îmi dau seama, însă, că nu știu prea mult. Și că pot greși. O, da, greșesc de multe ori. Și am greșit de multe ori. Dar greșeala trebuie îngăduită. Ani de zile nu am știut asta. Acum știu.

Sunt om care se străduiește, care muncește și care greșește. Dar cu siguranță mi-am câștigat locul, nu sunt impostor. Și cu siguranță îmi sunt deajuns. Nu eu sunt impostorul, ci în multe situații cei care m-au făcut să mă simt așa. Îi știu, nu i-am uitat. Mulți ani am crezut că am o socoteală cu ei. Nu-mi mai pasă, sunt convins că socotelile lor sunt mai grele. Căci nu eu sunt impostorul.

Cei de la byron s-au gândit că e important să vorbim despre asta. „Când știi că sunt și alții care trec prin ce treci tu, nu te mai simți atât de izolat în propria experiență”, mi-au zis.

Anul acesta, trupa aniversează 18 ani, ocazie cu care vor susține un concert special, intitulat „Sindromul Impostorului în 4 acte”, la Sala Radio sâmbătă, 9 noiembrie.

byron a lansat și o pagină dedicată celor care au avut sau au experiențe legate de sindromul impostorului și unde pot lăsa mesaje anonime în format audio sau text. Ele vor fi colectate și vor fi folosite anonim și prelucrate artistic în cadrul concertului de astăzi.

Foto: Inquam Photos / Ștefan Sandu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte noutăți