Jurnalistul de investigație Victor Ilie a vorbit la Leaders despre documentele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), desecretizate în decembrie 2024, care vizau modul de promovare a candidaturii lui Călin Georgescu pe rețelele sociale.
Jurnalistul a explicat că documentele CSAT nu aduc în realitate clarificări substanțiale, ci „conțin generalități”. El a subliniat că această lipsă de detalii alimentează suspiciunea că statul român nu va dezvălui niciodată ceea ce știe cu adevărat despre astfel de subiecte sensibile.
Victor Ilie a făcut referire și la afirmațiile președintelui Nicușor Dan, care, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025, promisese că, odată ales, va dezvălui mai multe detalii legate de desfășurarea scrutinului din 2024.
„Cred că Nicușor Dan a fost foarte curajos când a zis: eu o să ajung la Palat și o să vă spun. Cred că de fapt nu poate să facă asta”, a spus jurnalistul.
Întrebat de Cătălin Striblea de ce Nicușor Dan nu ar putea să își respecte promisiunea, Victor Ilie a răspuns că, în opinia sa, „sunt niște jocuri mult prea mari” pentru a permite o astfel de deschidere.
„E posibil ca românii, de pildă, să vrea să-i folosească pe ruși altfel, dacă tot au aflat că au făcut ce au făcut cu Georgescu”, a precizat el.
Victor Ilie: „Conspirațiile se nasc din greșeli de comunicare pe care le face statul”
Întrebat de asemenea dacă și-a format o imagine despre ce s-a întâmplat, dincolo de informațiile oficiale furnizate de stat, pe baza investigațiilor și a surselor sale, Victor Ilie a răspuns că principala sa concluzie este legată chiar de modul în care statul român gestionează comunicarea publică.
El s-a declarat nemulțumit de lipsa de transparență, comparând situația cu exemple precum Franța, unde agenția Viginum publică rapoarte detaliate, sau Republica Moldova, unde Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a prezentat investigații clare despre interferențele rusești.
„Ce mai vedem la cele două exemple pe care tocmai le-am dat e că scandalurile publice se întâmplaseră. La noi au publicat doar lucruri care se știau și niște statistici. Ceva care e mai mult sau mai puțin nimic”, a declarat jurnalistul la Vorbitorincii Leaders.
Jurnalistul spune că, în general, „conspirațiile se nasc din greșeli de comunicare pe care le face statul”, mai degrabă decât din puterea de convingere a unor actor politici așa cum este, de exemplu, Diana Șoșoacă.
„Mai degrabă îmi vine să-mi imaginez că e ceva mai mult și mai dubios în spate dacă statul român comunică prost, decât dacă vine ministrul Nelu Tătaru și îmi spune că, de fapt, Diana Șoșoacă nu are dreptate”, a explicat el.
Victor Ilie a vorbit și despre modul în care internetul românesc a fost manipulat în ultimul an, în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost ulterior anulate.
„Îmi e milă de internetul românesc. N-am s-o uit, probabil niciodată, pe doamna care plânge lângă statuia de la Universitate și în care se întreabă: unde sunteți voi sute de mii de oameni care ați zis că o să ieșiți în stradă?”, a spus el făcând referire la efectul înșelător al rețelelor sociale, unde numărul de conturi active nu reflectă neapărat implicarea reală a oamenilor în diverse chestiuni sociale sau politice.
„Am păstrat exemplul cu sutele de mii pentru că femeia aia plângea de dorul a sute de mii de oameni pe care i-a văzut pe net. Nu sunt sute de mii, e iluzia de mult. Ai nevoie doar de câteva sute, de câteva mii de conturi cu care să dai senzația că, de fapt, aparții unui grup de oameni antisistem care vor să răstoarne statul român pentru că statul român e decredibilizat”, a explicat Victor Ilie.
Jurnalistul spune că multe dintre „sutele de mii de conturi” nu reprezintă oameni reali, ci sunt administrate dintr-un singur loc, folosind platforme care controlează simultan sute de mii de conturi de Facebook, TikTok sau YouTube.
Astfel, mesajele și dezinformările pot fi distribuite masiv, dând impresia unei participări uriașe a publicului, chiar dacă în realitate interacțiunile provin de la mult mai puține persoane.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
Foto: Shutterstock
