În ultimii ani, Bucureștiul încearcă să își găsească locul pe harta marilor evenimente dedicate artei contemporane. Într-o piață încă tânără, unde colecționarii sunt puțini, iar o parte a publicului privește cu neîncredere arta contemporană, târgurile de artă au ajuns să joace un rol care depășește simpla vânzare de lucrări. MoBU – International Art Fair of Bucharest își propune să fie atât o platformă pentru galerii și artiști, cât și un spațiu de întâlnire între lumea artei și publicul larg.
Am discutat cu Demetra Arapu, directorul MoBU, despre provocările construirii unei piețe de artă în România, despre relația dintre artă și rețelele sociale, despre felul în care se formează colecționarii și despre ce îi lipsește, astăzi, scenei românești de artă contemporană. Dincolo de cifre și tranzacții, conversația vorbește despre curiozitate, răbdare și despre încercarea de a apropia publicul de un domeniu care continuă să stârnească întrebări, controverse și fascinație.
Ce încearcă MoBU să fie, de fapt, pentru București: piață de artă, festival cultural sau instrument de legitimare?
Demetra Arapu: În mod tradițional, târgurile de artă sunt privite prin prisma pieței; MoBU este o piață de artă, însă este și un spațiu cultural deschis, în care publicul poate înțelege mai bine complexitatea domeniului artei contemporane. Nu aș insista pe legitimare, pentru că legitimitatea nu poate fi acordată de un singur eveniment. Concluzia este că dacă reușim să aducem în același spațiu artiști consacrați, artiști emergenți, profesioniști ai domeniului și public care poate intră pentru prima dată într-un târg de artă, atunci cred că ne îndeplinim rolul.
Există un „specific est-european” al artei contemporane pe care îl vedeți la MoBU?
Demetra Arapu: Sigur că există anumite sensibilități și experiențe istorice comune care sunt recognoscibile în multe dintre practicile artistice din Europa de Est, dar există deja și practici perfect conectate la discursurile globale ale artei contemporane. De aceea mi se pare interesant de observat, de cercetat, diversitatea perspectivelor care coexistă în această regiune.
Ce poate face un târg de artă într-un oraș în care mulți oameni încă spun „și asta e artă?”
Demetra Arapu: Prin complexitatea programului său, un târg de artă poate crea contexte de înțelegere și poate, așadar, reduce distanța dintre artă si această categorie de public.
Se cumpără în România artă contemporană din pasiune sau din statut social?
Demetra Arapu: În taxonomia markerilor de statut social din România, deținerea de artă nu ocupă, în general, unul dintre primele locuri. Deținerea de artă vine după experiențele afișate public, brandurile de lux, automobilul deținut și așa mai departe. Cei mai sinceri colecționari sunt cei care construiesc în timp, din curiozitate și pasiune. O colecție fină presupune documentare, răbdare și interes autentic.
Mai poate supraviețui astăzi artistul fără să devină propriul lui manager, influencer și/sau departament de marketing?
Demetra Arapu: Ideal ar fi ca artistul să își poată concentra cât mai mult energia asupra creației. Însă pornind de la premisa că nu este sprijinit, din varii motive, de o galerie, de un curator, de un consultant, nu cred ca poate supraviețui pe o piață competitivă daca nu iși asumă cu multă disciplină si conștiinciozitate rolurile menționate de dumneavoastră.
Cum aduci într-un târg de artă oameni care nu au intrat niciodată într-o galerie?
Demetra Arapu: Pentru a atrage public nou, mă îndoiesc că există lucru mai important decât ca oamenii să simtă că sunt bineveniți, indiferent de nivelul lor de familiaritate cu arta contemporană. De aceea, programul colateral este atât de important: concerte, performance-uri, discuții, tururi ghidate. Uneori, cineva vine pentru un eveniment și descoperă apoi o lucrare sau un artist care îi stârnește interesul. Cred foarte mult în puterea acestor întâlniri neașteptate.
Credeți că Instagram a democratizat arta sau doar a făcut-o mai fotogenică?
Demetra Arapu: Folosit cu discernământ – și insist asupra acestui aspect – Instagram-ul face posibil accesul unui public mult mai larg la artă și oferă, mai ales artiștilor independenți, un instrument de vizibilitate și promovare.
Ce îi lipsește acum scenei românești de artă contemporană: bani, spații, curaj sau răbdare?
Demetra Arapu: Este o întrebare atât de brutală, dar care subliniază clar vulnerabilitățile. Mă gândesc des la toate acestea, pentru că sunt o persoană mai degrabă severă și îmi stă în fire să vreau să optimizez constant lucrurile. Totuși, cred cu tărie că trebuie sa continuăm să clădim, în ciuda tuturor constrângerilor.
Cum credeți că ar arăta succesul pentru MoBU peste 10 ani?
Demetra Arapu: Îmi doresc ca MoBU să fie un reper stabil pe harta târgurilor de artă din regiune, un loc în care se formează relații profesionale durabile și unde publicul revine an de an cu aceeași curiozitate.
Când? Unde? Ce?
Cea de-a patra ediție a MoBU – Târgul Internațional de Artă Contemporană, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artei contemporane din România va avea loc între 3 și 7 iunie 2026, la Pavilionul Central Romexpo. Timp de cinci zile, publicul va avea acces gratuit la expoziții, tururi ghidate, dezbateri, performance-uri, concerte și întâlniri cu artiști, galerii și colecționari din România și din străinătate.
