La Teatrul Excelsior se joacă spectacolul SF (SUPER FRAGIL), pus minunat în scenă de Andrea Gavriliu.
Am fost sâmbătă, iar primul meu gând, șoptit la ureche lui Cătălin, a sunat cam așa: „Ia uite, oamenii ăștia ne povestesc, cap-coadă, despre ultimii doi ani de liceu ai lui Vladimir!”
Frământările adolescenței, freamătul primei iubiri și al deziluziilor ulterioare, conflictele cu părinții, dar și cu ei înșiși sunt exhibate fără opreliști până în momentul în care foștii copii, trecuți prin agitația pubertății se metamorfozează stingher în adulții de mâine.
Năucitor și fascinant performance-ul celor șase actori. Căci nu despre o piesă de teatru este vorba, ci despre un adevărat live-performance (cum sunt cele din muzeele de artă contemporană ale lumii); emoțiile sunt transmise printr-o explozie de culori și prin dans, în totalitate nonconformist, iar pe alocuri hipnotizant – meritul fiind al Andreei Gavriliu, care semnează atât coregrafia și regia, cât și întregul concept.
Minunată și Ileana Ursu, care, pe lângă efortul scenic, e și autoarea dialogurilor. „Brapavopo, Ipilepenepeapanapa!”
