Personal, de la RAD Art Fair, am rămas cu „milostenie”, un fragment miniatural din lucrarea monumentală a Victoriei Zidaru. Dar ca public și oraș, noi am rămas cu mai multe lucruri. Ne-am ales cu o mașină de curse, e drept că doar pentru o vreme, cu o sută de lucrări de sculptură în aer liber pe care le-am vizionat gratuit până pe 15 mai, dar și cu mai multă structură și conținut.
Cine sunt laureații RAD Art Fair 2026?
Să începem ca la orice gală, în ordine inversă, cu premiile. La ora publicării acestui material, organizatorii anunțaseră doar trei din premiile ediției: premiul MARe, premiul Rus Collection și premiul Hotel Caro – vom actualiza lista, odată ce vor fi dați publicității laureații pentru The Gold Standard Prize by Mexim, premiul Banca Transilvania și premiul Be RAD.
Ciprian Mureșan, prezentat de Galeria Plan B (Berlin, București), primește distincția acordată de MARe pentru o seria lui recentă de lucrări ceramice denumite „Untitled”, 2025-2026, ceramică, ceramică glazurată, diverse dimensiuni, în care reia mulaje și machete ale unor lucrări mai vechi de ale sale, dintre care unele fac parte deja din colecții publice precum Centrul Pompidou și Tate Modern, și le recrează la dimensiuni reduse, ca pe niște ecouri ale memoriei personale supuse trecerii timpului. Seria interoghează autoritatea istoriei artei și instabilitatea memoriei culturale, revizuind prin translatare și dislocare lucrări deja recunoscute și validate.
Premiul Rus Collection i-a fost acordat lui Andrei Tudoran pentru lucrarea „Viva La Vida (Frida Kahlo)” ulei pe in, 40 x 30 cm, 2026. Conform organizatorilor, lucrarea oferă un răspuns intim și atent la realitățile prezentului. Și această lucrare este parte dintr-o serie, în care artistul reflectează asupra fragilității construcțiilor sociale, economice și politice, inspirându-se din viața și moștenirea Fridei Kahlo. Imaginea ei grațioasă face trimitere de fapt la lupta ei ca femeie, artistă și la identitatea ei într-un context istoric complex. Tudoran este (re)prezentat de Galeria Sandwich.
Premiul Hotel Caro a fost acordat unei instalații-intervenție, semnate Dimitrie Luca Gora X Orhan, intitulate „Cold Archive”, dimensiuni frigider: 60 x 55 x H 132 cm, tehnica: vopsea spray, litere magnetice și autocolante. Titlul tradus în română este „Arhiva rece”, și a fost ales, probabil, și pentru trimiterea la perioada comunistă: instalația, creată în fosta fabrică de glucoză, acum Hotel Caro, îi prezintă pe foștii dictatori Elena și Nicolae zugrăviți pe un frigider sovietic, acolo unde le este locul, simbolic și pe merit: în spatele gratiilor. Instalația din spațiul tehnic de sub fântâna arteziană poate fi văzută „din exterior”, și funcționează ca un obiect care stochează fragmente de istorie, dar nu una fixă, ci sugerează o posibilă narațiune, o legendă urbană legată de locul fizic în care este amplasată. „Lucrarea reflectă asupra modului în care memoria este construită din fragmente incomplete, incerte sau distorsionate de-a lungul timpului”, precizează organizatorii. Lucrarea este prezentată de Galeria /SAC.
Anul acesta, RAD a introdus The Gold Standard Prize, oferit de Mexim, prin care lucrarea de artă premiată este achiziționată cu contravaloarea în aur a prețului ei de listă (a nu se confunda cu contravaloarea în aur a greutății lucrării, lol).
Ne oferă sculptura un colac de salvare din realitatea în care adesea ne scufundăm?
În grădinile de pe malul lacului Tei, expoziția în aer liber de la RAD de anul acesta poartă numele „CO_LAC” și este curatoriată de Alex Radu și Anne Marie Lolea. 60 de artiști și mai mult de 100 de lucrări, la intersecția dintre artă, natură și arhitectură, ilustrează ideile de colaborare, coabitare și conexiune, așa cum sugerează particula „co” din titlu, pe care o au în comun. Lucrările sunt integrate în peisaj și ne invită să le privim și chiar să le atingem direct, imediat și neintermediat. Designul expozițional al Sculpture Park este realizat de Justin Baroncea, împreună cu Maria Ghement și Alexandra Müller.
Poate lua arta contemporană viteză?
Un personaj destul de antipatic din vremurile bune ale presei românești spunea așa: orice bărbat adevărat conduce un BMW. Sau măcar își dorește unul. Nu am fost de acord cu el până acum, când recunosc că mi-aș dori oricare dintre cele douăzeci de BMW Art Cars create de artiști precum Calder, Roy Lichtenstein, Andy Warhol, David Hockney, Olafur Eliasson, Jeff Koons și artiste, doar patru până acum! Esther Mahlangu, Jenny Holzer, Cao Fei și Julie Mehretu.
Povestea BMW Art Cars începe în anii 1970, când pilotul francez pasionat de artă Hervé Poulain i-a propus prietenului său, sculptorul american și inventatorul sculpturii mobile Alexander Calder, să transforme un BMW 3.0 CSL într-o lucrare de artă rulantă.
Dar ce legătură are asta cu arta contemporană în general și cu RAD Art Fair în particular?
Ei bine, acel moment din istoria artei contemporane este prezent acum, fizic, în recepția hotelului, unde rămâne până pe 15 mai, adus aici cu ocazia RAD Art Fair 2026.
Calder a folosit culori primare și forme simple, ca să sugereze mișcarea pe o mașină care a participat în cursa de 24 de ore de la Le Mans din 1975, pilotată chiar de Poulain, alături de Jean Guichet și Sam Posey, dar nu a terminat cursa, din cauza unei defecțiuni la transmisie, dar a atras suficientă atenție încât să dea startul seriei devenite legendare. În anii 1970, legătura dintre artă și curse a fost esențială pentru identitatea proiectului: BMW Art Cars nu s-a născut ca obiect de muzeu, ci ca o mașină de competiție care trebuia să fie și rapidă, și memorabilă vizual. După Calder, tradiția a continuat cu Frank Stella în 1976 și Roy Lichtenstein în 1977, confirmând ideea că mașinile de cursă puteau deveni, în același timp, și „pânze” pentru artiști importanți. Calder este figura fondatoare a seriei este cel care a afirmat, prin lucrarea sa, că, practic, arta poate merge cu viteză. Proiectul nu este un simplu exercițiu estetic, ci întâlnirea dintre sportul cu motor, design și artă, este genul de inițiativă prin care sper ca pasionații de cai putere să devină, asemenea lui Hervé Poulain, și pasionați de artă contemporană.
Am întrebat, desigur, pe când un artist român care să-și adauge numele și amprenta în proiect. Numele lui Dan Perjovschi a fost amintit în răspunsul pe care l-am primit la conferința de presă, sub rezerva că trebuie să fie un artist relevant la nivel global, în primul rând, și în al doilea rând, trebuie ca artistul însuși să fie de acord să participe. (Aici eu unul am o bănuială că Perjovschi ar putea foarte bine refuza un astfel de proiect.) Și apropos de asta, pentru a putea judeca singuri dacă pedigree-ul artistic îl recomandă sau nu, mergeți să vedeți cât încă se poate Lia și Dan Perjovschi. DRAFT pentru o retrospectivă comună la ARCUB Gabroveni, cât încă se află pe simeze, până în 26 iulie.
În loc de concluzie
Înainte de încheia trebuie neapărat să menționez în mod special pavilionul dedicat designului, cu lucrări care mi s-au părut foarte coerent și bine alese. Sper ca și la edițiile viitoare să vedem un pavilion dedicat designului, iar lucrările de acolo să fie cel puțin la fel de memorabile vizual precum cele de anul acesta.
M-am bucurat să-i cunosc, prin intermediul lucrărilor lor sau discutând față în față, pe tinerii artiști. Enumerația de mai jos este desigur una subiectivă și ne-exhaustivă: Ana Pascu, Paul Ilfoveanu, Cosmin Alexandru Grigoraș (mărturisesc că am o slăbiciune pentru doodles) și Lucia Moţoc, (dacă ai băut cafea la RAD este posibil să o fi făcut din cănile de hârtie decorate cu și cu grafica ei).
A patra ediție RAD Art Fair 2026 s-a desfășurat între 23 și 26 aprilie, la Hotel Caro în București. Evenimentul a reunit peste 30 de galerii din Beijing, Berlin, București, Chișinău, Cluj, Londra, Harare, Munhen și Timișoara (toate galeriile promovează și lucrează și cu artiști români), plus programe precum RAD Curatorial, RAD Sculpture Park, RAD Design și RAD Talks. Artiști, galerii, curatori și publicul au participat la un târg de artă contemporană cu expoziții, performance, dezbateri și vizite organizate pentru profesioniști și amatorii pasionați de artă contemporană. Ediția din 2026 a avut două secțiuni, una dedicată galeriilor și una intitulată PLATFORM, dedicată galeriilor emergente. La RAD Art Fair 2026 s-a lansat numărul doi al studiului de piața dedicat artei contemporane din România – Raportul de Artă Deloitte România oferă o analiză amplă asupra comportamentului, intereselor și perspectivelor colecționarilor de artă din România. Studiul a fost realizat în colaborare cu Asociația RAD și Artmark, pe un eșantion de 343 de respondenți chestionați în martie 2026. Comparativ cu ediția pilot din 2025, studiul include și o secțiune dedicată profesioniștilor din sectorul artistic – galerii, case de licitații și reprezentanți ai instituțiilor culturale.
*Foto copertă: Victoria Zidaru, Milostenie, 2026, detaliu
**Surse foto: Dakommunication
