Curtea de Apel Brașov, printr-o decizie confirmată definitiv pe data de 14 octombrie 2025 de Înalta Curte de Casație și Justiție, a tranșat una dintre cele mai importante cauze de mediu din ultimii ani. Instanța a autorizat Primăria Brașov să închidă, pe cheltuiala companiei Fin-Eco SA, depozitul de deșeuri neconform Timiș-Triaj — o problemă nerezolvată de peste un deceniu.
Valoarea totală a lucrărilor depășește 44 de milioane de lei, sumă care, fără această decizie, ar fi urmat să fie acoperită din bugetul local, adică din banii brașovenilor.
O hotărâre cu impact național
Cazul, gestionat de casa de avocatură Dobrinescu Dobrev SCA, reprezintă un precedent important în jurisprudența românească de mediu. Avocatul Dumitru Dobrev explică faptul că echipa sa a recurs la o strategie juridică inovatoare, invocând pentru prima dată în acest domeniu articolul 1528 din Codul civil — cel care permite creditorului să execute o obligație neîndeplinită „pe cheltuiala debitorului”.
„În contextul pasivității autorităților de mediu, era nevoie de o soluție practică și curajoasă”, spune Dobrev. „Această hotărâre deschide calea pentru alte comunități locale să intervină acolo unde operatorii nu-și respectă obligațiile și unde statul rămâne inert.”
Coliban: „Am spus de la început că Fin-Eco trebuie să plătească”
Fostul primar al Brașovului, Allen Coliban, cel care a inițiat procesul în 2023, a salutat decizia Înaltei Curți.
„Cum am salvat 44.000.000 de lei din banii Brașovului și ai brașovenilor? Fin-Eco trebuie să plătească închiderea depozitului de deșeuri municipale Timiș-Triaj, cu o suprafață de peste 86.000 de metri pătrați. Aceasta este decizia finală a Înaltei Curți de Casație și Justiție! Se încheie epopeea despre cine (și pe banii cui) trebuie să execute lucrările de închidere a depozitului Timiș-Triaj”, a scris Coliban pe Facebook.
El a subliniat că, încă din mandatul său, a considerat că operatorul privat trebuie să suporte costurile închiderii, nu contribuabilii. „În 2023 am deschis un proces în acest sens, după ce discuțiile trenau de prin 2015, iar pasivitatea manifestată de Garda de Mediu și de Agenția de Protecție a Mediului nu a ajutat deloc Brașovul. Mă bucur că echipa juridică a Primăriei și avocații de la Dobrinescu Dobrev SCA au colaborat excelent. Există acum un precedent (la Brașov) care sunt convins că va fi util și în alte cazuri din țară.”
Context: Brașovul, între tranziție și responsabilitate de mediu
Depozitul Timiș-Triaj este una dintre cele peste 60 de gropi de gunoi neconforme pentru care România a fost vizată de proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană. Țara noastră s-a angajat, prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, să le închidă complet, însă procesul a fost lent, fragmentat și adesea blocat de litigii sau de lipsa finanțării.
La nivel local, Timiș-Triaj a fost ani de zile o sursă de nemulțumire și îngrijorare pentru locuitori, din cauza riscului de poluare a apelor subterane și a mirosurilor persistente. Deși Brașovul dispune astăzi de un depozit ecologic modern, moștenirea vechilor gropi de gunoi a rămas o pată pe imaginea unui oraș care aspiră la statutul de „smart city verde”.
Justiția ca instrument de mediu
Hotărârea definitivă deschide o nouă perspectivă: autoritățile locale pot acționa în instanță operatorii privați care nu-și respectă obligațiile de mediu, fără a mai aștepta intervenția Gărzii de Mediu sau a ministerului.
Pentru Brașov, este nu doar o victorie juridică, ci și una civică și ecologică. Închiderea depozitului Timiș-Triaj înseamnă un pas concret spre un oraș mai curat și spre respectarea angajamentelor europene asumate de România.
*Vladimir Ioan Striblea are 19 ani și este student în anul al II-lea, la Facultatea de Drept a Universității București; îl puteți citi și pe Vorbitorincii
**sursă foto copertă: Inquam Photos/Alex Nicodim
