de Adriana Crăciun
Andrea Chiș, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat la podcastul Vorbitorincii Leaders, moderat de Cătălin Striblea, că lipsa de transparență privind motivările hotărârilor judecătorești reprezintă o problemă sistemică în justiția din România.
Chiș, care a apărut în documentarul „Justiție Capturată” realizat de jurnaliștii Recorder, a vorbit la Leaders despre mecanismele din interiorul sistemului judiciar. Declarațiile sale vin și în contextul în care, după publicarea investigației în decembrie 2025, Inspecția Judiciară a publicat, în februarie 2026, concluziile cu privire la controlul declanșat ca urmare a documentarului.
Printre altele, instituția a concluzionat că nu au fost identificate nereguli la Curtea de Apel București (CAB), iar în privința prescrierii unor dosare a indicat existența unei „coincidențe temporale”, arată Europa Liberă, care citează Agerpres. Raportul a fost aprobat de CSM în ședința din 5 februarie, la care a participat și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, care a susținut că documentarul Recorder ar reprezenta „o manipulare care a lovit în temelia sistemului de justiție”.
„CAB este o instituție opacă. Nu-și publică hotărârile de colegiu. Vedeți că nici acum nu știm unde sunt hotărârile de colegiu despre care se vorbește în raportul Inspecției Judiciare”, a spus recent Andrea Chiș la Leaders.
Fosta judecătoare spune că una dintre problemele sistemului judiciar este lipsa de transparență când vine vorba de motivările hotărârilor judecătorești.
„Apropo de dosarul Vanghelie și alte dosare: nu poți să găsești motivările hotărârilor judecătorești, că ceea ce am spus eu despre prescripție trebuie să rezulte din considerentele hotărârii. Dar unde sunt acele considerente? Nu sunt publice”, a afirmat Andrea Chiș.
Aceasta a dat și un exemplu privind modul în care funcționează, în prezent, accesul publicului la informațiile din dosarele judiciare.
Deși portalul instanțelor (portal.just.ro) permite consultarea datelor generale, precum părțile, termenele sau soluțiile pronunțate, transparența se oprește la acest nivel.
„Perfecțiune, imperfecțiune. Să vă dau un exemplu: oricine poate să dea un click și să caute portalul instanțelor de judecată. Când intri pe portal, vei vedea o hartă, poți să accesezi dosarele de la orice instanță cu nume de părți și vei vedea la fiecare termen de judecată ce s-a întâmplat în acel dosar. O să vezi soluția finală, condamnarea, achitarea, admiterea acțiunii, respingerea acțiunii, o să vezi apelul și o să vezi admis apel, respins apel și așa mai departe.
Dar când vrei să cauți motivele pentru care s-a dat o anumită soluție, nu o să le găsești nicăieri și CSM-ul ce o să răspundă la asta? «Toate hotărârile judecătorești sunt publicate pe site-ul consiliului, în aplicația numită ReJust», apropo, făcută de doi colegi, colegul Drăgușin, care acum e membru CSM, și colegul Sterea Grosu, care a fost recent delegat președinte al Tribunalului București”, a afirmat Andrea Chiș.
Andrea Chiș: „Nu este o transparență pe motivarea hotărârilor”
La rândul lui, portalul ReJust are anumite limitări, explică fosta judecătoare și fostă membră CSM, la Vorbitorincii Leaders.
„În ReJust nu poți să cauți un dosar după numele părții sau după numărul de dosar sau după numărul hotărârii. Dacă vreau să văd infracțiuni de corupție soldate cu condamnare, atunci mi le dă pe toate, dar nu știu care dintre ele a fost cazul Vanghelie, că l-am dat exemplu pe dânsul. Nu este o transparență pe motivarea hotărârilor”, a declarat Andrea Chiș.
Astfel, publicul nu poate înțelege de ce o persoană a fost condamnată sau achitată.
„Nu știu de ce cineva a fost condamnat sau a fost achitat și acest lucru este făcut cu intenție, pentru că am fost în Consiliu și am insistat ca să poată să existe această cheie de căutare și nu s-a vrut și nu se vrea în continuare”, a spus fosta judecătoare.
Întrebată de Cătălin Striblea cine s-a opus introducerii unor criterii de căutare care să permită identificarea mai ușoară a dosarelor, Chiș a indicat majoritatea din Consiliu, precizând că proiectul ReJust a fost adoptat prin vot și reprezintă o inițiativă a CSM.
Andrea Chiș a vorbit și despre nivelul de încredere în sistemul judiciar, în contextul concluziilor formulate după apariția documentarului Recorder.
„Asta încearcă să acrediteze și raportul inspecției și doamna Savonea: ăștia care critică au indus lipsa de încredere în sistemul judiciar, care e la 25% , cred că niciodată n-a fost așa scăzută de când știu eu”, a adăugat ea.
Chiș spune că lipsa de transparență contribuie direct la neîncrederea publicului în sistemul judiciar.
„Lipsa de încredere rezultă și din faptul că nu suntem transparenți. Adică eu nu pot să văd motivarea dintr-un dosar. Eu nu pot să văd o hotărâre a colegiului de conducere al Curții de Apel București sau al oricărei instanțe prin care s-a schimbat un complet de judecată. Nu este secret de serviciu. Hotărârile colegilor, și nu există dispoziție în regulament, dar este o chestiune de bun simț, ar trebui publicate pe site-ul Curții sau al instanței pentru transparență.
Transparența îți crește încrederea, pentru că transparența permite verificarea deciziei, trasabilitatea deciziei. Vrem asta? Nu vrem asta. De ce nu vrem asta? Pentru că poate avem ceva de ascuns, că observați că aceste hotărâri de Colegiu nicicum nu sunt date publicității”, a spus Andrea Chiș.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
