de Adriana Crăciun
Cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România (INSHR) „Elie Wiesel”, a discutat cu Cătălin Striblea la podcastul Vorbitorincii Leaders despre proiectul de lege privind combaterea extremismului și modul în care președintele Nicușor Dan s-a raportat la acesta.
Proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, a fost adoptat de Parlament în luna iunie. Ulterior, parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT au contestat actul normativ la Curtea Constituțională, dar CCR le-a respins sesizarea.
Apoi, președintele Nicușor Dan a trimis și el actul normativ la CCR, însă Curtea a respins din nou obiecțiile de neconstituționalitate. Pe 4 decembrie, președintele a retrimis actul în Parlament pentru reexaminare, argumentând că în forma actuală, este insuficient de clar „în definirea unor infracțiuni” și „unele articole pot fi interpretate abuziv”. De precizat că o noutate adusă de acest proiect de lege este că în lista de doctrine interzise sub rezerva sancțiunilor penale apar și organizațiile cu caracter legionar.
Între timp, Senatul a respins ultimele obiecții ale președintelui. Proiectul va merge apoi la Camera Deputaților, iar dacă și aceasta le va respinge, legea va fi trimisă spre promulgare, iar președintele va trebui să o promulge.
„Cu ce am rămas eu este că principala nemulțumire a președintelui era o neclaritate pe care o critica la nivelul legii. Spunea că nu este clar ce înseamnă legionar, ce înseamnă fascist, cum decizi că o organizație e legionară. Nu știu cât la sută sau ce tip de criterii trebuie să îndeplinească pentru a se califica astfel”, a punctat Adina Marincea, cercetător și doctor în comunicare.
Printre argumentele aduse de președinte se află și faptul că legea nu explică clar ce înseamnă „organizație cu caracter legionar”, deși apartenența la o astfel de organizație devine infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la zece ani.
În acest context, Marincea subliniază că este important să analizăm fiecare organizație în parte, să o documentăm și să o evaluăm în context.
„Este greu să dai răspunsuri generice. Contextul este important, iar răspunsul, inclusiv la întrebarea adresată de președinte acolo, este fix acesta: trebuie contextualizat. Răspunsul (n.r. la întrebarea „ce înseamnă organizație legionară”) va fi dat în funcție de ce face organizația. Dacă organizează anual comemorări pentru Zelea Codreanu sau alți legionari căzuți, dacă promovează texte ale mișcării legionare, dacă folosește simboluri ale mișcării legionare, de tipul simbolului Gărzii de Fier, sau dacă va cânta imnurile mișcării legionare, acestea sunt toate indicii”, a punctat Adina Marincea.
Adina Marincea: Am un sentiment de confuzie legat de poziția pe care o are Nicușor Dan față de acest subiect
Întrebată de Cătălin Striblea dacă, având în vedere poziția sa față de proiectul legislativ, președintele Nicușor Dan ar putea fi considerat criptofascist, Adina Marincea a respins această etichetă, afirmând că „este un termen exagerat”.
„Nu văd elemente pentru care să-l acuzăm pe președinte de ceva legat de zona fascistă. Ce mi se pare însă problematic este poziția sa față de mișcarea legionară, față de cultul legionarilor și față de diferitele poziții pe care le-a avut. Inclusiv cu legea aceasta, a făcut o afirmație de tipul că, dacă trece legea, ar însemna că nu mai poate să citească Shakespeare, pentru că există niște pasaje antisemnite în una dintre operele lui Shakespeare, ceea ce este fals și reprezintă o distorsiune a intenției și a textului legii”, a explicat Marincea.
Ea a mai punctat implicațiile acțiunilor președintelui Nicușor Dan asupra discursului public, sugerând că anumite gesturi ar putea legitima și normaliza idei fasciste. „Au fost diferite momente, care pun un pic sub semnul întrebării poziționarea și mesajele pe care le transmite aceasta”, a spus aceasta.
Un exemplu, conform Adinei Marincea, este alegerea președintelui de a lipsi de la festivitatea de Ziua Marinei pentru a participa la hramul Mănăstirii Sâmbăta de Sus.
„La Sâmbăta de Sus are loc în fiecare an o celebră comemorare legionară, despre care, din nou, a existat și o investigație de presă. Putem să ne întrebăm de ce a ales să se ducă fix acolo, fix în acel moment”, a afirmat Marincea la Leaders.
Întrebată cum percepe acțiunile președintelui, Marincea a spus că acestea îi creează un sentiment de confuzie.
„Am un sentiment de confuzie, cred, legat de poziția pe care o are președintele față de acest subiect, pentru că dânsul vorbește despre nevoia de armonie socială, nevoia de reducere a tensiunilor și este foarte important într-un climat de polarizare excesivă, într-un climat în care se simte ca și cum fibra socială se rupe și lumea se radicalizează în toate direcțiile, să deschizi un tip de comunicare și să încerci să aduci oamenii împreună.
Dar acest lucru nu se face, din punctul meu de vedere, ignorând violențele comise de niște mișcări fasciste, radicale, care au creat enorm de multă ură în societate și nu se face nici cedând teren persoanelor sau organizațiilor care reabilitează, scot de la naftalină și promovează în mod constant astfel de mișcări, idei și care împing, de fapt, lumea către radicalizare, către instigare la ură”, a spus ea.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
