de Adriana Crăciun
Galeristul și curatorul Dan Popescu, fondatorul H’art Gallery, a vorbit la Leaders despre Coloana Infinitului, amplasată în Târgu Jiu, una dintre cele mai cunoscute opere de artă ale sculptorului Constantin Brâncuși. Popescu a invitat publicul să privească sculptura altfel decât o face de obicei: „Asta e frumos în lucrarea aceasta, este o rază de soare pe care tu ești invitat cumva să faci ascensiunea, ca în «Scara lui Iacob», care pare cumva în orizontul posibilității, dar de fapt este ceva la limita umanului”, a spus acesta.
În discuția cu Cătălin Striblea, Dan Popescu a pornit de la o recomandare de carte, „Penelul și Dalta” de Tudor Arghezi, pentru a reconstitui începuturile lui Brâncuși. Arghezi, spune el, a fost printre puținii cu un instinct „incredibil”, capabil să recunoască talentul sculptorului când încă era un tânăr plecat la Paris și fără celebrul statut de mai târziu.
„Prima lui expoziție personală, cred că o face pe la 38 de ani, târziu. Lucrurile aveau alt ritm în perioada aia. El era un sculptor, pleacă la Paris, tânăr încă. Nu era de calibrul lui Oscar Späthe, spre exemplu, ca bani, să zicem”, a explicat Dan Popescu.
Vorbind despre Coloana Infinitului și modul în care aceasta este privită astăzi, galeristul spune că mulți oameni au tendința să vedem monumentul doar ca pe un simbol, fără să încercerce să îl „citească” cu adevărat.
„Multă lume nu o citește cum trebuie. Brâncuși a dat o singură indicație importantă, să fie galbenă. Au făcut acel galben pe care l-au putut face la vremea respectivă cu tehnicile respective, drept pentru care ea trebuie refăcută odată la vreo 15–20 de ani. Chiar mai devreme”, a spus Popescu.
În continuare, discuția a ajuns la felul în care oamenii se raportează la Coloana Infinitului atunci când o văd în realitate. Spre deosebire de o lucrare din muzeu, aici oamenii pot să se apropie, să o atingă, chiar să încerce să o cuprindă cu brațele. Iar asta, spune Dan Popescu, face parte din frumusețea unei sculpturi aflate în spațiul public: e trăită, testată, „pipăită” de cei care o descoperă.
„Coloana Infinitului, care e de fapt o rază, ea trebuie citită de sus în jos, nu de jos în sus. E o rază. E o rază pe care tu trebuie să te cațeri. Ce e frumos este că acea rază trimite la Scara lui Iacob și la o groază de referințe. Și obeliscurile sunt acolo, și ele trebuie citite.
Ele aveau un disc, de cele mai multe ori obeliscurile egiptene, și erau citite tot așa, ca o rază de soare reificată. Aici îți dai seama, spre exemplu, dacă te duci lângă ea, că ultimul element care este pipăit este aproape de un stat de om. Aproape că ai sentimentul că poți să-l cuprinzi cu mâinile. Dar de fapt este exact la limita imposibilității”, a continuat Dan Popescu.
„Uitându-te la Coloana Infinitului poți să-ți dai seama cât de românească este”
Dan Popescu a vorbit la Leaders și despre rădăcinile românești ale Coloanei Infinitului. În fața unei fotografii cu un cerdac tradițional, el a explicat că, privită cu atenție, sculptura lui Brâncuși poartă în ea forme și repere familiare celor crescuți cu arhitectura satului românesc.
„Tot uitându-te la Coloana Infinitului poți să-ți dai seama cât de românească este și cum noi avem de multe ori un context în plus prin care îl citim pe Brâncuși. Afară el este citit în cheia și în contextul acela modernist de reducere a formelor la zona de geometrică, să zicem, pictura la spațiul bidimensional, sculptura la formele tridimensionale elementare și așa mai departe”, a spus galeristul.
Însă, privind mai atent, Dan Popescu subliniază că în spatele simplității Coloanei Infinitului se simte o lume veche, aproape magică, care încă mai pulsează în tradițiile românești. Elementele și atenția la detaliu, transmise din generație în generație, se regăseau și în cerdacul casei lui Brâncuși.
„El avea lucrurile acestea în cerdacul lui, în curtea lui. Este stâlpul casei, oricărei case, cum văd în zona Gorjului și nu numai în zona Gorjului, e un anumit tip de urgență a decorației. Arhaismul din asta se hrănește, din acel tip de urgență a țăranilor de a-și construi simbolic lumea”, a adăugat Popescu.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
