de Adriana Crăciun
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a vorbit la Leaders despre măsurile cuprinse în primul pachet fiscal pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe 7 iulie. El a afirmat că este foarte posibil ca majorarea taxei pe valoarea adăugată să ducă la o creștere a gap-ului de TVA și a explicat, printre altele, de ce a fost nevoie de creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026.
Deși, inițial, guvernanții au încercat evitarea creșterii cotei standard de TVA de la 19% la 21%, Anastasiu spune că, în urma discuțiilor cu finanțatorii internaționali, măsura a redevenit o opțiune pe masa decidenților.
„Am încercat fără TVA, acesta a fost mandatul pe care inclusiv președintele României i l-a dat premierului. Cu asta am plecat, am avut o formulă inițială, fără creștere de TVA, doar cu cotele reduse crescute, cu CASS, dar la pensii mai mari și așa mai departe. Am făcut un tabel, am făcut un impact și ne-am dus cu el, așa cum era normal, către finanțatorii noștri. Finanțatorii s-au uitat și au zis: bă, băieți, parcursul la care voi v-ați angajat e altul, nu e suficient, mai săpați”, a afirmat vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Astfel, după mai multe runde de negocieri și ajustări ale planului fiscal, guvernanții au ajuns la concluzia că majorarea TVA este inevitabilă, fiind singura soluție care poate aduce rapid fonduri la buget: 3,6 miliarde de lei în 2025 și 11,6 miliarde în anul următor, conform lui Anastasiu.
El a explicat că impactul bugetar estimat al creșterii TVA nu se limitează doar la majorarea cotei standard de la 19% la 21%, ci include și creșterea cotelor reduse: de la 5% la 11% și de la 9% la 11% pentru anumite bunuri și servicii.
Potrivit acestuia, numai în 2025, toate aceste măsuri privind majorarea cotelor de TVA ar aduce venituri suplimentare de 6,21 miliarde de lei, iar în 2026 suma ar urca la aproximativ 20 de miliarde de lei.
Totuși, vicepremierul Dragoș Anastasiu a afirmat că, odată cu majorarea TVA, este foarte posibil ca deficitul de colectare al acestei taxe să crească.
„Este foarte posibil ca, odată cu creșterea TVA-ului, gap-ul de TVA să se mărească. Este un pericol, aici trebuie să venim cu reforma entităților care fac muncă antifraudă. Fie că se cheamă ANAF, antifraudă, poliția economică șamd., va trebui cumva să abordăm și reforma ANAF și asta destul de repede. Într-adevăr sunt bani mulți care se fraudează. Unde se fraudează? Nu se încasează. Companiile de stat sunt acolo foarte mult datornice, e problema insolvenței, se intră din insolvență în insolvență în insolvență și va trebui acum, în pachetul doi, să venim cu legea insolvenței ca să diminuăm acest fenomen. Fenomenul de neîncasare este unul real și care trebuie adresat”, a afirmat el.
Impozit pe dividende de 16%. O explicație dată de vicepremierul Dragoș Anastasiu
Dragoș Anastasiu susține că, în prezent, una dintre zonele în care există o evaziune fiscală mare este cea a salariilor. „Sunt foarte multe zone în care se plătește la așa-zisul la gri”, a afirmat el la Leaders.
Vicepremierul Anastasiu spune că, potrivit statisticilor, aproape jumătate dintre angajații din România figurează cu salariul minim pe economie, deși veniturile reale sunt mai mari. „Nu-s veniturile finale. Veniturile finale se mai completează din plic, ca să zic așa. Aici este o zonă în care trebuie să înțelegem cu toții că nu mai merge”, a afirmat el.
„Ani de zile mă uitam la compania mea și mă comparam cu alții aproape la fel de mari sau la fel de mari. Și câteodată mă întrebam: dar de ce sunt diferențele astea la profitabilitate? Și am început, când am înțeles mai bine ce trebuie să urmăresc acolo, să mă uit la fondul de salarii. Eram aproape la fel de mare, dar la fondul de salarii, diferență de un milion de euro, la mine mai mare. Fraților, înseamnă că plătesc prea bine”, a declarat Dragoș Anastasiu.
El a subliniat că, în calitate de lider al celei mai mari rețele de agenții de turism din România, a observat, pe parcursul numeroaselor interviuri, că mulți angajați primeau salariile în moduri neoficiale sau fragmentate.
„Oamenii spuneau: o parte din salariu o primesc într-un fel, o parte o primesc altfel. Și atunci mi-am dat seama că, pe hârtie, profiturile erau mult mai mari la alții, scoteau dividende și completau salarii. Nu e numai în turism, este peste tot treaba asta și trebuie să se înceteze. Avem, după aceea, sigur, PFA-urile. Când sunt PFA-uri, sunt PFA-uri. Adică există oameni care lucrează pe proiecte. N-are nimeni nimic de-a face. Dar sunt multe cazuri în care salariile sunt mascate pe PFA. Asta înseamnă deficit la pensii, deficit la sănătate”, a spus Dragoș Anastasiu.
În acest context, el a fost întrebat de Cătălin Striblea dacă majorarea impozitului pe dividende la 16% are ca scop principal descurajarea antreprenorilor să mai retragă dividende.
„A fost și asta o parte din gândire. Eu nu cred că asta îi împiedică pe antreprenori, de la 10% la 16% nu este suficient, oricum e o diferență. Nu cred că asta se va întâmpla neapărat. Sigur că se diminuează cumva diferența. Dar trebuiau cumva, din solidaritate, taxate și capitalurile. Că nu ai cum să vii să taxezi doar pensionarii sau doar oamenii care lucrează la stat. Noi am încercat să împărțim sarcina, povara, pe cât mai mulți umeri”, a spus vicepremierul Anastasiu.
Dragoș Anastasiu, 61 de ani, a studiat medicina în Germania, iar ulterior a ales să-și construiască drumul profesional în antreprenoriat. A devenit cunoscut în România prin afacerile din turism, transport și hoteluri, fiind fondatorul agenției Travel și al grupului Eurolines. A fost și președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, iar în ultimii ani a condus organizația neguvernamentală ReThink România.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
