de Adriana Crăciun
Scriitorul și dramaturgul Éric-Emmanuel Schmitt a descris, într-un interviu exclusiv pentru Vorbitorincii, modul în care oamenii se raportează astăzi la democrație. „Motorul istoriei nu este dorința de a face bine”, ci „de a face mai puțin rău următoarea dată”, a spus Schmitt, prezent la București pentru lansarea celei de-a treia cărți din seria Străbătând secolele, ”Soare întunecat”.
„În timp ce scriam acest roman, îmi doream ca cititorul să devină conștient de minunăția care este democrația”, spune Éric-Emmanuel Schmitt. Scriitorul consideră că cititorul ar trebui să prețuiască mai mult libertatea pe care o are astăzi și să „păstreze” și să „întrețină” democrația.
„În Franța, mulți francezi nu țin cont de lumea democrată în care trăiesc, unde există libertate totală de exprimare. Și abuzează de această libertate de exprimare și încurcă totul pentru a denunța un guvern democratic ca fiind un guvern autoritar, o dictatură. Dar nu este așa. E rău, e fals”, afirmă Éric-Emmanuel Schmitt în interviul Vorbitorincii.
Pornind de la romanul său, scriitorul a oferit o definiție pentru ceea ce înseamnă democrația: „gestionarea permanentă a crizei”. Schmitt este de părere că oamenii nu ar trebui să-și dorească ieșirea din criză, considerând că aceasta este „însăși dinamica democrației”.
„Politica este arta de a gestiona criza, tensiunile între grupurile sociale, tensiunile dintre dorințele individuale și cele colective”, spune Éric-Emmanuel Schmitt. „Când vrem să eliminăm criza creăm totalitarismul, tot timpul”, a afirmat el.
Ținând cont că România a avut o perioadă „în care nu exista democrație”, e acum mai conștientă decât alte țări europene de beneficiile pe care le aduce aceasta, spune Schmitt.
„Noi, în Franța am adormit în democrație și nu mai ținem cont de forța acestui sistem”, afirmă scriitorul.
Éric-Emmanuel Schmitt: Creștere populismului se bazează pe frica lumii globale
Întrebat de Cătălin Striblea de ce în societatea occidentală din Franța există o creștere mare a populismului și „atât de multe semne de întrebare la adresa democrației”, Éric-Emmanuel Schmitt spune că un motiv ar fi teama oamenilor de necunoscut.
Scriitorul și dramaturgul franco-belgian crede că intensificarea populismului se bazează „pe frica de globalizare”.
„Oamenii țin mereu cont că lumea se schimbă, că se mărește, că a trecut de la sat, la oraș, la o națiune și acum suntem la episodul transnațional. Și de fiecare dată când se face o astfel de trecere ne temem. E normal, pentru că avem senzația că frontiera ne protejează. Ne temem de necunoscut”, a explicat el în interviul pentru Vobitorincii.
De cealaltă parte, el vorbește despre elitele care vor să aibă un model global dar sunt „surde” pentru că „nu vor să audă că oamenii, totuși, vor să rămână înrădăcinați acolo unde se află”.
„Aș spune că e vorba de o surditate dublă. Surditatea din partea celor care se tem că această lume necunoscută se dezvoltă și care refuză să înțeleagă și avantajele acestei lumi mai largi. Și surditatea elitelor politice și științifice care construiesc această lume în raport cu experiența oamenilor. Această disproporție lasă loc oamenilor care ori sunt sinceri și vor răspunde temerilor populației, ori sunt oportuniști și cinici și exploatează această frică pentru a câștiga cât mai multe voturi și pentru a acapara puterea”, a spus Éric-Emmanuel Schmitt.
Scriitorul se consideră „un optimist tragic”, dar e de părere că motorul istoriei este răul. „Sunt un bun cunoscător al trecutului, dar nu sunt un bun cunoscător al viitorului”, a spus el, întrebat de Cătălin Striblea în ce direcție ne îndreptăm.
„Oamenii acționează abia după ce se produce catastrofa. Și vor urma catastrofe posibil legate de societate, de ecologie pentru ca umanitatea să conștientizeze cât de necesar este să acționeze pentru a evita o nouă catastrofă. Eu cred că motorul istoriei nu este dorința de a face bine deloc, este dorința de a face mai puțin rău următoarea dată”, a afirmat Éric-Emmanuel Schmitt.
Urmăriți un interviu Vorbitorincii cu Éric-Emmanuel Schmitt:
