de Olivia Popa
Gabriel Biriș, unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România, explică, la Vorbitorincii Leaders, cu Cătălin Striblea, unde se află și mai ales ce riscă România din punct de vedere economic.
Situația politică este în continuare volatilă și se vorbește despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria junk- nerecomandată investițiilor. Pentru cei care nu își amintesc, Gabriel Biriș punctează cât de dur poate fi un astfel de moment: în 2010, când România era în junk, soluția a fost acordul cu FMI, venit la pachet cu TVA de 24% și tăieri salariale de 25%. Iar atunci, datoria publică era de aproximativ 20% din PIB. Acum este undeva la 60%. Într-un stat care își acoperă deficitul din împrumuturi și își rostogolește datoria prin refinanțări la dobânzi tot mai crescute, pierderea încrederii duce inevitabil la imposibilitatea unor noi îndatorări și, implicit, la blocarea plății pensiilor și a salariilor.
Soluția rațională ar fi eliminarea „bolovanilor” fiscali, cum îi numește Gabriel Biriș, și recâștigarea încrederii pentru un mediu de afaceri sănătos.
Gabriel Biriș: ”am avut o suită de măsuri absolut deșănțate”
Gabriel Biriș descrie economia românească în acest moment drept una aflată „în mod de supraviețuire”. În opinia sa, problema nu ține doar de ultimele luni sau de ultimul guvern, ci de o succesiune de măsuri care au slăbit treptat baza economiei. Întrebat de Cătălin Striblea dacă această criză a început înainte de guvernarea Bolojan, răspunsul lui Gabriel Biriș este direct:
„ Din începuturile guvernelor Dragnea, când am avut o suită, o campanie de măsuri absolut deșănțate. De atunci au început, din 2017.”
Gabriel Biriș enumeră: s-a spulberat baza de impunere, s-au dat tot felul de facilități, s-a ridicat plafonul la microîntreprinderi de la 100.000 de euro la 1.000.000. De asmenea, numărul de companii plătitoare de impozit pe profit a scăzut, s-a eliminat impozitul pe profit în HoReCa mare, unde s-a plătit un impozit specific derizoriu. Specialistul în fiscalitate amintește și faptul că până acum vreo doi ani, cumpărai mâncarea de la supermarket cu TVA de 9%, iar la restaurant cu 5%. Iarăși, s-au introdus supraimpozitări, s-au blocat sau s-au întârziat investiții în zona de gaze, prin supraimpozitare. S-au supraimpozitat băncile, au crescut pensiile, au crescut salariile, a crescut deficitul. Și toate au început în 2017!
„Cine să investească în România, în special în zona asta de industrie, unde profiturile apar după câțiva ani, când trebuie să plătești impozit pe rulaj?”, spune Gabriel Biriș.
Efectul, în opinia sa, a fost previzibil: profiturile nu au mai fost reinvestite. „A început un proces de dezinvestire”, spune Gabriel Biriș, explicând că firmele au preferat să distribuie dividende, în loc să țină banii în țară și să dezvolte afacerile.
Guvernul Bolojan: ce a făcut bine și ce a făcut rău
Gabriel Biriș separă clar două lucruri. Pe de o parte, spune că guvernul Bolojan a avut meritul de a schimba trendul deficitului, arătând că deficitul coborât de la 9,3% la 7,6% putea ajunge mult mai sus fără intervenție.
Tot aici intră și tăierea unor investiții publice considerate inutile și de către specialistul în fiscalitate, pentru ca resursele să fie concentrate pe proiecte mari, cofinanțate din bani europeni.
Pe de altă parte, Biriș critică lipsa măsurilor pentru reducerea gap-ului de TVA și deciziile administrative care au creat costuri inutile pentru companii. El spune că au existat „foarte multe măsuri care nu au niciun sens” și că acestea au generat frustrare în mediul de afaceri.
Cea mai mare problemă rămâne, însă, încrederea.
„Din păcate, nu s-a reușit crearea unei punți de încredere cu mediul de afaceri onest. Și ăsta e un lucru care poate fi reproșat. Da, trebuie ținut cont și de context. Dar fără această încredere, investițiile private nu au cum să apară.”
Soluția imediată: eliminarea „bolovanilor” și dialog real cu mediul de afaceri
Întrebat ce ar trebui făcut pentru ca economia să repornească, Gabriel Biriș spune că primul pas este recâștigarea încrederii. „Trebuie aruncați bolovanii care nu aduc bani la buget. Adică mai mult pierdem decât aducem la buget”, afirmă el.
Așadar, eliminarea măsurilor care descurajează investițiile, urmată de o discuție reală cu mediul de afaceri. Nu consultări formale, nu decizii anunțate după întâlniri în care semnalele industriei sunt ignorate, ci un dialog pe probleme concrete. Biriș insistă că nu poți combate evaziunea dacă nu știi exact de unde vine gaura: „N-ai cum să iei măsuri ca să rezolvi o problemă când tu nu știi de unde îți vine problema.”
„Bolovanii” amintiți de Gabriel Biriș
- impozitul minim pe cifra de afaceri, aplicat inclusiv companiilor cu marje mici sau aflate pe pierdere (introdus din 2024, printr-o lege din 2023, în perioada guvernării Ciolacu);
- impozitul suplimentar pentru sectorul petrol și gaze (introdus în perioada Ciolacu și prelungit ulterior, deși trebuia să dispară de la 1 ianuarie 2026);
- taxa pe stâlp, respectiv impozitul pe construcții (înființată inițial de Guvernul Ponta în 2014, desființată în 2017 și reînființată de Guvernul Ciolacu în 2025);
- limitarea recuperării pierderilor fiscale, de la 7 ani la 5 ani (modificare făcută în 2023);
- birocrația suplimentară pentru antrepozite și puncte de lucru (Guvernul Bolojan);
- măsuri de raportare fiscală care au generat costuri, fără să reducă efectiv gap-ul de TVA (asociate de Biriș perioadei Boloș și criticilor formulate de mediul de afaceri în 2024).
Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice în guvernul Cioloș, este unul dintre partenerii fondatori ai Biriș Goran, avocat de business, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România și membru fondator al The Tax Institute, o asociație care face studii de impact ale politicilor fiscale și care își propune ca în viitor politicile fiscale să fie făcute pe bază de studii.
Dialogul integral între Cătălin Striblea și Gabriel Biriș, la Vorbitorincii Leaders, poate fi urmărit aici:
