de Olivia Popa
Ioana Nicolaie a câștigat numeroase premii literare pentru volumele sale de poezie și proză dar mărturisește că nu știe cum s-au adunat toate acestea. Invitată a lui Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea la podcastul Vorbitorincii, scriitoarea ne reamintește că miza reală a culturii rămâne omul, iar literatura nu este despre stil, ci mai degrabă despre sens.
Ioana Nicolaie a publicat opt romane, cinci volume de versuri și unsprezece cărți pentru copii, între care două sub un pseudonim literar, Robert Ersten. Pentru ea, pare că scrisul vine ca o nevoie, ca o formă de rezistență umană, ca o datorie.
Ioana Nicolaie și cărțile obligatorii
Cele mai puternice romane ale autoarei („Pelinul negru”, „Cartea Reghinei” sau recentul „Down”) nu s-au născut dintr-un exercițiu literar, ci dintr-o necesitate viscerală. Scriitoarea mărturisește că unele volume sunt pur și simplu inevitabile în biografia unui autor. Din aceeași neputință de a tăcea s-a născut și „Down”, pentru a aduce la suprafață realitatea dură a copiilor diferiți și a luptei părinților lor, devenind una dintre acele cărți pe care Ioana Nicolaie a știut că trebuie să le scrie cu orice preț.
„A fost o carte-datorie pentru mine. (…) Am știut sigur că au fost câteva cărți obligatorii pentru mine în biografia mea de autor. Am știut că le voi scrie, că nu se poate să fac altfel în viața asta care mi s-a dat, pentru că altfel mi-aș fi ratat biletul meu de trecere prin lume.”
Riscurile Inteligenței Artificiale pentru autenticitatea umană
Odată cu lansarea volumului „Down”, piața literară din România consemnează și o premieră: mențiunea răspicată „Carte liberă de AI” pe ultima pagină. Ioana Nicolae spune că a simțit nevoia să facă această precizare pentru a atrage atenția asupra unei mari probleme cu care se confruntă scriitorii: pericolul la adresa drepturilor de autor.
„Toată puterea de gândire a artiștilor este în momentul acesta dizolvată de o rețea care o furnizează ca bun gratuit altora. Or, artiștii au copyright pe lucrurile lor. În momentul acesta AI încalcă flagrant toate legile posibile.”
Inteligența artificială poate produce conținut pe bandă rulantă și nu doar tinerii creatori sunt expuși. Practic niciun autor nu este în siguranță în lipsa unor reglementări clare.
„Nu vreau ca AI-ul să-mi ia algoritmii de gândire, să-mi ia ideile, să-mi ia frazele, să le mixeze frumos și să i le dea altuia cadou, care obține din tastatură un roman emoționant, puternic în cât? 20 de secunde? Nu știu, într-un timp foarte scurt. Nu în 20 de secunde, dar în câteva minute.” afirmă Ioana Nicolaie.
Bibliotecile de școală și temelia educației
Literatura este căutată de fiecare din alte motive, uneori pentru a evada dintr-un cotidian anost, alteori dintr-unul de-a dreptul primejdios. Dar ce facem dacă această evadare nu ne este accesibilă? Ioana Nicolaie ne amintește că literatura nu este doar formatoare, este cea care îl ajută pe om să gândească. Cum gândurile sunt formulate în cuvinte, dacă ne lipsesc cuvintele, mintea noastră rămâne în beznă. Astfel, nevoia de literatură devine esențială.
„Eu sunt convinsă că nicio comunitate omenească nu poate avea un viitor bun fără educație. În capul meu, educația se leagă de pagini răsfoite și citite. Pagini, nu altceva, de lucruri care se învață.”
Și așa a căpătat avânt proiectul Fundației Melior. Inițiativa urmărește să doteze cu cărți școli mai ales din comunități izolate și să apropie copiii de literatură, organizând totodată întâlniri cu scriitori sau ateliere de joacă. Fiecare pachet trimis către o școală conține cel puțin 500-600 de cărți nou-nouțe, dedicate copiilor și dascălilor. Un astfel de proiect se ridică la aproximativ 5.000 de euro, iar transportul este făcut de cele mai multe ori de Ioana Nicolaie, uneori împreună cu soțul ei, scriitorul Mircea Cărtărescu.
Lipsa cronică de mecenat cultural în România
În timp ce viitorul creatorilor este amenințat de o piață sufocată de algoritmi și surogate digitale, un alt fel de absență își spune cuvântul acasă: cea a sprijinului structural. Aflată împreună cu Mircea Cărtărescu în Elveția, cu o bursă acordată de o fundație internațională, Ioana Nicolaie aduce în discuție la Vorbitorincii, o indiferență locală cronică față de actul cultural.
„De ce, Dumnezeule, la noi încă nu avem ideea asta de mecenat cultural decât așa, foarte firavă? Deși sunt oameni, firme care câștigă enorm, care fac enorm. Ele nu sprijină cultura. Dacă ajută, ajută în alte direcții, mai puțin cultura.”
Ioana Nicolaie este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România. Dialogul integral cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea poate fi urmărit pe canalul de youtube Vorbitorincii.
- Cartea Reghinei a fost în 2020 laureat al premiilor Radio România Cultural, Observator Lyceum, Premiul Național de Proză Iași și Premiul Agenția de Carte.
- Tot înainte a fost bestseller Humanitas în 2021 și, în 2022, finalist la Premiul PEN și la Premiile Leibniz.
- Pelinul negru, primul roman din ceea ce critica a numit „trilogia nordului“, a primit Premiul pentru proză al revistei Ateneu.
- Miezul inimii a fost bestseller Humanitas.
- Romanul Drumul spre Soare-Răsare a primit Premiul Leibniz pentru Proză în 2025.
- Cerul din burtă și O pasăre pe sârmă au avut și ele parte de aprecieri critice entuziaste.
