de Olivia Popa
Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie a Universității din București, avertizează că pregătirea insuficientă a celor ajunși în funcții publice poate afecta tot mai serios calitatea deciziilor politice și administrative din România. Invitat de Cătălin Striblea la Vorbitorincii LEADERS, istoricul a explicat cum extinderea insuficient controlată a învățământului superior și așa-zisele „fabrici de diplome” au contribuit la apariția unor decidenți a căror pregătire nu corespunde întotdeauna funcțiilor ocupate.
Matei Gheboianu cercetează, împreună cu istoricul Marius Diaconescu, parcursul universitar al persoanelor care au ajuns în poziții importante în politică și administrație. Analiza nu este încă finalizată, iar istoricul evită concluziile definitive. Datele adunate până acum indică însă o prezență tot mai numeroasă în asemenea funcții a absolvenților unor programe universitare slabe, inclusiv ai fostelor „fabrici de diplome”.
Matei Gheboianu: „Ne apropiem de o masă critică”
Cercetarea a pornit de la analiza studiilor candidaților la alegerile prezidențiale din 2024 și a fost extinsă ulterior la parlamentari, miniștri și alte persoane care ocupă funcții importante în stat. Analizând CV-urile, cercetătorii au observat că multe dintre persoanele vizate absolviseră facultăți sau programe universitare a căror calitate ridică semne de întrebare.
„Ne apropiem de o masă critică. În sociologie există teoria masei critice, care vorbește despre faptul că, în anumite zone, dacă ajungi la un număr sau la o pondere de minimum 30%, poți crea o masă critică ce, treptat, dă o direcție, uneori una bună, alteori una rea”, explică Matei Gheboianu.
Istoricul precizează că cercetarea este încă în desfășurare, iar rezultatele nu permit deocamdată stabilirea unei ponderi exacte în administrația și politica românească. Analiza urmărește amploarea fenomenului și efectele sale asupra instituțiilor, nu emiterea unor verdicte individuale.
Cum diploma a încetat să mai garanteze competența
Înainte de 1990, România avea un sistem universitar restrictiv și puțini studenți în raport cu populația. Ulterior, accesul la facultate s-a extins rapid, astfel că, în 2007–2008, numărul studenților se apropia de 900.000, potrivit datelor prezentate de Gheboianu. Statul, însă, pare să fi ratat controlul calității acestor noi instituții și programe de studii.
De asemenea, scăderea numărului de absolvenți de bacalaureat, în paralel cu menținerea unui număr mare de locuri finanțate de stat, a redus concurența reală la admitere. Totul, coroborat cu cerințe minime de pregătire sau prezență la cursuri, pentru studenți.
„La stat nu contează dacă ai terminat cea mai bună facultate de drept din România sau una dintre cele mai slabe. Important este să ai o diplomă”, afirmă Matei Gheboianu.
Problema este amplificată de recrutarea politică, mai spune Gheboianu. În anumite situații, sprijinul partidului a cântărit mai mult decât pregătirea profesională. Consecințele devin serioase atunci când absolvenții insuficient pregătiți nu ocupă doar posturi de execuție, ci ajung parlamentari, miniștri, secretari de stat, directori sau membri ai comisiilor care elaborează legi și politici publice.
„La un moment dat ne întrebăm de ce avem legi proaste, de ce suntem guvernați de persoane care, în esență, nu au nicio competență sau au foarte puține competențe”, spune istoricul.
Riscul identificat de Matei Gheboianu privește capacitatea reală a celor aflați în funcții publice de a înțelege informațiile, de a verifica sursele, de a analiza argumentele și de a anticipa efectele măsurilor adoptate. În aceste condiții, persoanele insuficient pregătite pot fi mai ușor influențate de liderii politici sau pot lua hotărâri care produc prejudicii economice și instituționale.
Gândirea critică poate limita aceste riscuri
Avertismentul lui Gheboianu privește acumularea cazurilor și apropierea de acel prag în care lipsa competențelor poate începe să influențeze direcția administrației și calitatea actului politic din România. Dar limitarea înțelegerii fenomenelor afectează întreaga societate.
”Pentru că noi, până la urmă, la facultate ajungem la un număr limitat de studenți, câteva sute în fiecare an. Noi avem o întreagă societate pe care trebuie să o antrenăm pentru sursele din ziua de astăzi, pentru informațiile cu care este bombardată în fiecare zi și în fața cărora trebuie să se întrebe: oare ce spune politicianul, discursul său de la televizor sau filmulețul pe care l-am văzut eu pe TikTok chiar așa este?”, subliniază decanul Facultății de Istorie a Universității din București.
Cercetarea va sta la baza unei cărți pe care Matei Gheboianu o pregătește împreună cu istoricul Marius Diaconescu și pe care cei doi speră să o publice în toamnă. Volumul va analiza parcursul universitar al unor persoane ajunse în funcții politice și administrative, precum și amploarea fenomenului absolvenților unor programe de studii slabe în instituțiile statului.
Dialogul integral între Cătălin Striblea și invitatul său, Matei Gheboianu, la Vorbitorincii Leaders poate fi urmărit pe canalul de youtube Vorbitorincii.
