de Olivia Popa
Medicina AI am putea denumi generic acea etapă a medicinei în care sunt corelate analizele, imaginile medicale, informațiile genetice și datele colectate de dispozitivele inteligente pentru a putea fi citite împreună. Mihai Marcu, președintele și directorul general al MedLife, a explicat, la Vorbitorincii Leaders, cu Cătălin Striblea, cum sunt dezvoltate aceste instrumente și unde se oprește, deocamdată, puterea algoritmului.
„Cred că medicul va fi decidentul final”, spune Mihai Marcu.
Imaginea de la care este dezvoltată tema în dialog nu seamănă însă cu o promisiune tehnologică, ci cu un film distopic. Pentru o întâlnire de strategie, echipa MedLife a imaginat un spital fără medici: un pacient singur într-un salon uriaș, lângă un aparat de respirație, și o femeie căreia un dispozitiv automat îi recoltează sânge înainte de a pleca mai departe.
„Oamenii nu vor merge în așa ceva”, spune Mihai Marcu. Viitorul va aduce multă tehnologie, dar nu neapărat un spital golit de oameni, consideră el. Mihai Marcu spune că filmul despre spitalul fără medici arată și faptul că „medicina înseamnă și emoții”.
Medicina AI: unde intervine algoritmul
MedLife are, potrivit lui Marcu, aproximativ 141 de milioane de rezultate de analize și 170.000 de investigații CT cu substanță de contrast pentru zona cardiacă. Anonimizate și corelate cu analize realizate înainte și după investigație, aceste date pot ajuta un model să recunoască tipare și să urmărească evoluția unor pacienți, explică Marcu. Este direcția în care au ales ei să se dezvolte.
Algoritmul sau medicina AI cum i-am spus noi, nu stabilește însă singur diagnosticul. El poate identifica un detaliu și îi poate cere medicului să verifice din nou o anumită zonă. Marcu îl compară cu sistemul unei mașini care avertizează șoferul când trece peste linia continuă.
„Îi spune: «Mai aruncă o privire și acolo»”, rezumă el. Este un instrument suplimentar, asemenea camerei care îl ajută pe șofer când merge cu spatele.
Este, de altfel, motivul pentru care predicțiile privind dispariția medicilor specializați în imagistică i se par grăbite. Pacientul nu este doar imaginea de pe un CT. Medicul vede culoarea pielii, ochii înroșiți, inflamațiile, modificările feței și semnele îmbătrânirii fiziologice. Medicina AI nu vede decât date. Dar acestea pot fi integrate și mai bine utilizate în folosul pacientului.
De la rezultate la prevenție
Utilitatea practică apare atunci când informațiile sunt reunite. Analizele, imagistica, consultațiile, istoricul familial, genomul și datele biometrice pot construi un profil personal de risc. „Nu este o condamnare!”, subliniază Mihai Marcu. Predispoziția genetică indică o probabilitate, nu certitudinea că boala va apărea, iar alimentația, mișcarea, alcoolul sau fumatul pot modifica riscul.
O asemenea hartă, ded exemplu, realizată cu medicina AI poate orienta prevenția. Screeningul obișnuit rămâne necesar, dar o persoană care află că are un risc cardiovascular ridicat poate urmări mai atent acea zonă. Marcu povestește că, în cazul său, analiza a indicat o predispoziție către intoleranța la gluten. Investigațiile ulterioare au confirmat problema, iar schimbarea alimentației a redus disconfortul.
Pasul următor este corelarea permanentă a informațiilor. Dacă un pacient reclamă o durere, sistemul folosit cu medicina AI poate căuta în dosar investigații anterioare, markeri tumorali, funcția renală, predispoziții genetice și date despre somn sau mișcare.
„Se verifică în timp real toți acești parametri”, explică Mihai Marcu. Tehnologia ar putea indica inclusiv ce medicamente sunt eficiente pentru fiecare persoană prin farmacogenetică.
Medicul sau algoritmul?
Softul aflat acum în fază incipientă va avansa, iar roboții vor deveni mai preciși, dar intervenția fizică și relația cu pacientul rămân dificil de înlocuit. Empatia, felul în care medicul vorbește sau atinge mâna bolnavului fac parte, în viziunea lui Marcu, din procesul vindecării. Medicina nu înseamnă doar informații, investigații și diagnostice, ci și emoția relației dintre medic și pacient.
Mihai Marcu evocă felul în care mama sa, medic, lua un copil în brațe și îl făcea să simtă că este ținut de propria mamă: „Asta nu poate să egaleze nicio mașină vreodată”.
Aici se află și limita pe care Marcu o trasează între tehnologie și medicină: mașina poate analiza datele și semnala riscurile, dar medicul rămâne cel care le transformă într-o decizie și într-o relație cu pacientul. Algoritmul va putea oferi medicului o imagine mai amplă și un diagnostic mai bine fundamentat. Totuși, spune el, proiectele actuale sunt încă în dezvoltare.
Discuția din acest episod Leaders, între Cătălin Striblea și Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife, este disponibilă pe canalul de youtube Vorbitorincii.
