de Adriana Crăciun
Mihai Maci, lector la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, a explicat la Vorbitorincii Leaders motivele care au favorizat ascensiunea liderului AUR, George Simion, în cursa prezidențială din 2025.
Profesorul Maci, autor al cărții ”Înainte de răspunsuri, întrebările”, apărută recent la editura Polirom, spune că unul dintre factorii care au contribuit la această orientare electorală este educația.
Majoritatea alegătorilor români cu studii de cel mult 8 clase au votat pentru George Simion. Acest fapt nu indică o lipsă de inteligență, ci mai degrabă accesul limitat la o educație care să le ofere o înțelegere mai amplă și critică a contextului politic, explică Mihai Maci.
El spune că încă din școala primară, educatorii și învățătorii au înlocuit atenția, răbdarea și coerența, trei componente esențiale pentru dezvoltarea copiilor, cu un conținut abstract.
„Mi se întâmplă să vorbesc adesea cu învățători, profesori și să-i întreb ce fac ei la școală cu copiii. Se fac lucruri disproporționate față de posibilitatea de înțelegere a vârstelor respective”, spune profesorul Maci. „Mintea majorității nu este capabilă să asimileze gradul acesta de abstractizare”, a continuat el.
Mihai Maci susține că printre problemele sistemului educațional românesc se numără supraîncărcarea programei școlare și lipsa atenției pentru elevii care întâmpină dificultăți.
„Clasele au rămas încă mari, de peste 30 de elevi. Asta vrea să spună că profesorul, la o oră, n-are timp să se ocupe individual, mai ales de cei cu probleme. El trebuie să meargă înainte cu materia. Copilul încearcă, la un moment dat realizează că nu poate, și el începe, la vârstele astea mici, să se autoculpabilizeze”, a spus acesta.
După ce copilul ajunge în punctul în care se învinovățește pentru eșecul școlar, părinții intervin, în unele cazuri, cu presiunea suplimentară a performanței.
„Vrem să îl împingem în școală, să aibă notă bună la evaluarea națională pentru clasa a IX-a. Îl împingi cu meditații. Vă rog să vă gândiți ce înseamnă asta în zona rurală, unde n-ai alternativă de profesor la română sau la matematică, el e meditat cu acela din clasa: la conștiința foarte timpurie a copilului că posibilitatea de ascensiune socială se bazează pe impostură”, a explicat Mihai Maci.
Profesorul Mihai Maci, despre AUR: „E un soi de hibrid proteic”
În contextul discuției despre votul pro George Simion, liderul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Mihai Maci a fost întrebat de Cătălin Striblea dacă consideră că partidul se încadrează în tipologia formațiunilor fasciste. „Da, fără nicio ezitare”, a răspuns profesorul.
El a subliniat că fascismul se definește, în primul rând, prin populism și prin caracterul său de mișcare de masă.
„Fascismele au apărut în epoca maselor, în epoca masificării populației. E un curent de masă. În al doilea rând, este național. Naționalismul lui nu este unul al datoriei reale pe care tu o ai față de comunitatea din care provii, ci e un naționalism al mândriei care te opune celorlalți. Excepționalismul de care vorbeam. E ceva care se hrănește din fuga înainte: tot timpul trebuie să pozezi în ceva mai spectaculos și mai agresiv”, a explicat Mihai Maci la Leaders.
În plus, profesorul subliniază că nevoia de respingere a străinului, exprimată prin opoziția față de minorități, migranți sau grupuri marginalizate, este, de asemenea, o trăsătură a discursului politic extremist.
„Toți sunt noii evrei, și sorosiștii, și imigranții, și minoritățile, toți sunt. Ideea purificării corpului național. Atenție, până unde îi eliminăm pe toți ceilalți? Și asta este o întrebare. Că nu există o graniță vizibilă, ca să zic așa, între sorosist și restul oamenilor”, a spus Maci.
Profesorul a punctat că atunci când este vorba despre fascism, oamenii sunt adesea tentați să-l asocieze cu perioada sa cea mai violentă, marcată de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și de ororile holocaustului îndreptat împotriva evreilor, romilor, minorităților sexuale și altor grupuri.
„Să nu uităm că în momentul respectiv, în 1939, fascismul avea deja 17 ani în Italia, din 1922. Fascismul este un soi de curent subteran care doar în forma lui ultimă ajunge la violență. Dar el crește, ca să ajungă la violență, crește”, a afirmat Maci.
Întrebat dacă există temeri că AUR ar fi putut recurge la violență în România, profesorul a spus că partidul are un caracter explicit revoluționar, iar fascismul, în esența sa, este o mișcare revoluționară.
Totodată, întrebat dacă AUR poate fi considerat continuatorul mișcării legionare din România, profesorul Mihai Maci a spus că partidul preia o serie de elemente din mișcarea legionară, „tot așa cum preia o groază de lucruri populist-comuniste”.
„E greu de spus ce e AUR. E un soi de hibrid proteic, care e capabil să se schimbe și să lovească în toate direcțiile. Dar dintre formațiunile politice pe care noi le-am avut în ultimii 35 de ani, cred că este cel mai apropiat de mișcarea legionară”, a declarat Mihai Maci.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
