de Adriana Crăciun
Deși aspectul multor spitale s-a schimbat puțin de-a lungul ultimelor decenii, medicina din România a făcut progrese remarcabile, spune unul dintre cei mai importanți chirurgi români, Prof. Dr. Cătălin Copăescu, director medical al Ponderas Academic Hospital. Chirurgul a discutat cu Cătălin Striblea, la Vorbitorincii Leaders, și despre parcursul său profesional, chirurgia modernă și robotică, provocările sistemului medical românesc, precum și despre motivele pentru care merită ca medicii să rămână în țară.
În timp ce alte domenii au adoptat rapid tehnologia și schimbările de după 1990, sistemul medical românesc a rămas mult timp aproape neschimbat în privința infrastructurii și a condițiilor, spune Prof. Dr. Cătălin Copăescu. Totuși, lucrurile încep, treptat, să se schimbe, chiar dacă modernizarea spitalelor avansează mai greu.
„Nu a existat o diferență care a tranșat aspectul spitalelor în anii ‘80 față de anii ‘90, față de prima perioadă a anilor 2000. O bancă și-a schimbat aspectul imediat. În multe zone, activitatea profesională a asumat foarte rapid noile tehnologii, s-au adaptat acelor situații. Nu s-a întâmplat asta în spitale. Așa cum arătau spitalele în ‘80, așa arătau și în ‘90. Din păcate, în multe dintre spitale așa arătă și acum. Asta nu e o regulă. Există o dorință de schimbare, dar schimbarea este destul de lentă”, a afirmat acesta.
Prof. Dr. Cătălin Copăescu spune că a înțeles încă din anii ‘90 diferențele dintre spitalele din România și cele din Occident, după ce a participat la cursuri de formare și a vizitat centre medicale din străinătate.
Interesat de dezvoltarea chirurgiei laparoscopice, aflată atunci la început în România, medicul și-a dorit ca tehnicile și standardele pe care le vedea în afară să fie implementate cât mai repede și aici.
„A fost foarte important pentru mine, având sprijinul familiei, să pot să călătoresc destul de mult și să văd cum sunt organizate spitale, să particip la cursuri de formare, să merg în direcția aprofundării tehnicii video-asistate, laparoscopie, care era într-un teren virgin în România. […] Mi-am dorit ca foarte rapid ceea ce noi am învățat să se întâmple și în România, însă, din păcate, nu s-a putut ca viteza de transformare a spitalelor pe care noi le aveam să înregistreze același ritm”, a explicat Prof. Dr. Copăescu.
Schimbările au venit greu și pentru că în primii ani de după 1990 puțini din sistemul medical vedeau cu adevărat diferențele dintre spitalele din România și cele din Vest.
„Suficiența domina sistemul medical, ceea ce se mai poate întâmpla, dar în acea perioadă nu existau asumate diferențe față de ceea ce noi vedem astăzi, mult diferit față de acea perioadă. În deceniul următor a devenit acută nevoia de a dota, de a compensa diferențele deja evidente în dotarea tehnologică în spitalele respective și s-a cumpărat masiv în anii respectivi. Însă, în acea perioadă lucram într-un spital public unde echipamentele erau de multe ori nefolosite și abia apoi am realizat de fapt ce lipsea”, a spus medicul.
Acesta subliniază că modernizarea sistemului medical nu ține doar de achiziția de echipamente, ci mai ales de experiența și instruirea necesară pentru a le folosi corect. Făcând o paralelă cu aviația, medicul a arătat că nu este suficient să ai un avion de ultimă generație, dacă echipajul nu este pregătit să îl piloteze eficient.
Totuși, spune Prof. Dr. Copăescu, astăzi medicina se află „în cea mai bună situație vreodată” în România.
Prof. Dr. Copăescu, despre evoluția chirurgiei românești: „România a fost izolată”
Multe dintre spitalele din România au fost construite în anii ‘70, după modele de organizare și nevoi medicale specifice anilor ‘50 – ‘60, a spus, la Leaders, Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
„România a fost izolată. Poate avea inspirație dinspre Est, dar România a fost destul de izolată. […] Pe de altă parte, nici modificări foarte mari nu s-ar fi impus la data respectivă, pentru că circuitele medicale, sălile de operație erau structurate așa cum se întâmplase în ultimii aproape 100 de ani. Discutăm de chirurgie deschisă, discutăm de truse de chirurgie, ai nevoie de un aparat de anestezie, ai nevoie de o masă de operație și o lampă scialitică. Ori, astăzi, o sală de operație nu mai poate avea 30 de metri pătrați”, a spus medicul.
În prezent, în spitalul în care lucrează, o sală de operație are în jur de 70 de metri pătrați, întrucât acest spațiu trebuie să găzduiască mult mai mult decât masa de operație și echipa medicală. Pe lângă echipamentele de bază, precum lampa scialitică, aparatul de anestezie sau camerele video integrate, în aceeași încăpere sunt utilizate numeroase tehnologii moderne.
„Ele susțin electrochirurgia, sunt toate aceste telemanipulatoare de care am vorbit, robotul are trei componente care sunt de dimensiuni considerabile, sunt alte dispozitive cu care realizăm diverse alte tehnici”, a spus Prof. Dr. Copăescu.
Prof. Dr. Cătălin Copăescu este considerat fondatorul chirurgiei bariatrice laparoscopice în România, realizând în 2002 prima intervenție de acest tip din țară. Ulterior, în 2010, a pus bazele primului centru complet dedicat chirurgiei bariatrice, Ponderas Hospital, integrat apoi în rețeaua Regina Maria în 2016. În prezent, el este Șeful Departamentului de Chirurgie și Director al Centrului Bariatric de Excelență din cadrul Ponderas Academic Hospital.
Prof. Dr. Copăescu este singurul Chirurg de Excelență din România în chirurgia metabolică și bariatrică, cu dublă certificare, europeană (IFSO-EC) și americană (SRC).
Pe lângă activitatea chirurgicală, de peste două decenii este implicat în formarea noilor generații de medici, instruind peste 2000 de specialiști din România și din străinătate în tehnici de laparoscopie, în cadrul Surgical Training Institute, Ponderas Academic Hospital. În total, a fost distins cu peste 10 premii și acreditări naționale și internaționale și este membru în mai mult de 30 de organizații profesionale din domeniu.
Interviurile Leaders au întotdeauna și o parte destinată membrilor plătitori. Cătălin Striblea și Prof. Dr. Copăescu au discutat în această secțiune despre felul în care medicul își gestionează veniturile și deciziile financiare.
„Există un plasament în străinătate a unei părți din bani pentru a avea lichiditate atunci când avem nevoie și banca respectivă din străinătate plasează mai departe, inclusiv pe bursă. Dar nu sunt implicat activ, sunt însă asigurat medical și mi se pare că acesta este un mesaj important”, a spus Prof. Dr. Copăescu.
Puteți deveni membri Vorbitorincii intrând pe canalul nostru de YouTube de pe un browser și urmând pașii.
Urmăriți podcastul Leaders.
