de Adriana Crăciun
România, prin istoria sa complicată, prin amestecul de mentalități și prin dilemele identitare nerezolvate, oferă un teren fertil pentru povești și pentru artele narative, crede regizorul Radu Jude. Invitat la podcastul Vorbitorincii, cineastul, multipremiat la festivaluri internaționale, a vorbit despre felul în care se raportează la cinema, la România și la ritmul impus de industria de film.
„Încerc să descopăr un mod de a face filme în așa fel încât să fentez un pic sistemele de producție, care, de obicei, încetinesc sau impun un anumit tip de ritm în cinema cineaștilor. Fac asta pentru că mă interesează să fac filmele pe care le fac, cât sunt ele de bune sau de nereușite, asta nu eu trebuie să decid, din fericire”, a spus Radu Jude.
În loc să urmeze ritmul clasic al industriei cinematografice, care impune un film la doi-trei ani, regizorul caută metode de a realiza unul sau două filme pe an.
„Am zis: vreau să încerc să găsesc formule să fac unul, două filme pe an. Și am reușit. De doi ani încoace am reușit”, a spus el.
În cadrul podcastului Vorbitorincii, Radu Jude a vorbit și despre cum o experiență petrecută în Germania, unde a beneficiat de o bursă în cadrul unui proiect româno-german, i-a oferit o perspectivă neașteptată asupra României.
Perioada petrecută acolo i-a confirmat, spune el, că România este „o țară foarte generoasă”.
„România e o țară pentru artele narative, incluzând aici literatura sau un anumit tip de literatură, dramaturgia sau un anumit tip de dramaturgie și cinemaul. E o țară ieșită din seria asta lungă de dictaturi, într-o poziție geografică atât de complicată, cu niște schimbări sociale, economice, politice atât de complexe, cu mentalități care se amestecă, cu o problemă de identitate. […] Toate lucrurile astea fac din solul românesc, după părerea mea, unul foarte fertil pentru cine e interesat de narațiuni”, a explicat regizorul.
Radu Jude: „O artă are de câștigat dacă se democratizează”
Radu Jude a vorbit la podcastul Vorbitorincii, moderat de Cătălin Striblea și Radu Paraschivescu, despre democratizarea artei și despre modul în care noile tehnologii pot transforma modul în care se fac filmele.
Exemplul său recent, filmul Kontinental ’25, realizat pe un iPhone în doar zece zile, demonstrează această posibilitate. Regizorul susține că arta câștigă atunci când devine accesibilă oricui și compară deschiderea către creație cu situația în care orice persoană alfabetizată poate scrie poezie sau picta dacă vrea.
„Cred că e un lucru important ca artele să se democratizeze, măcar la nivel de principiu. Orice om alfabetizat poate să scrie poezie dacă vrea, din fericire, cei mai mulți totuși nu vor. Toată lumea poate să picteze dacă vrea, toată lumea poate să facă fotografie dacă vrea sau foarte multă lume. Cred că o artă are de câștigat dacă ea se democratizează”, a spus el.
Jude subliniază totodată că, la nivelul industriei și al unora dintre artiști, există adesea un refuz față de această deschidere. „Înțeleg de unde vine”, a spus regizorul, dând exemplu un punct de vedere al regizorului Nae Caranfil.
„Nu spun asta ca o polemică, pentru că îl apreciez foarte mult și pentru noi toți a fost un reper și este în continuare un reper important. La un moment dat a dat un interviu, cineva l-a întrebat ce sfaturi ar da cuiva care vrea să se apuce de făcut film. Nae Caranfil spunea: i-aș spune să nu se mai apuce. De ce? Pentru că magia filmului s-a pierdut. Pentru că acum, spune el, oricine poate să facă filme și un cineast profesionist este egalul lui Gigel din clasa a VI-a care face filme”, a exemplificat el.
„Mie lucrul acesta mi se pare extraordinar. Mi se pare foarte frumos că un Gigel din clasa a VI-a poate să facă un film dacă vrea să-l facă”, a spus Radu Jude.
Cariera regizorului Radu Jude
Radu Jude s-a născut în București, în 1977, și a absolvit în 2003 Secția de Regie Film a Universității Media. Cariera sa cinematografică a început ca asistent de regie la lungmetraje precum Amen al lui Costa-Gavras și Moartea domnului Lăzărescu regizat de Cristi Puiu.
Jude a realizat mai multe scurtmetraje notabile, printre care Corp la corp (2003), Marea Neagră (2004) și Lampa cu căciulă(2006), considerat cel mai premiat scurtmetraj românesc, distins la festivaluri de renume precum Sundance, San Francisco, Los Angeles, Grimstad, Hamburg, Bilbao, Huesca, Trieste, Montpellier, Cottbus, Aspen, IndieLisboa, Bruxelles, Mediawave, Cracovia, Almeria, Valencia și Uppsala.
Filmul a fost selecționat și la Toronto, Telluride, New Directors/New Films, Tampere și Rotterdam. Alte scurtmetraje semnificative sunt Dimineața (2007) și Alexandra (2007), care a fost inclus în peste 30 de festivaluri internaționale, obținând Marele Premiu la Oberhausen. În paralel, Jude a regizat aproximativ 100 de spoturi publicitare.
Debutul său în lungmetraj a avut loc cu Cea mai fericită fată din lume, recompensat cu Premiul CICAE la Festivalul de la Berlin, Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Sofia și premiul pentru Cel mai bun scenariu la B-EST International Film Festival, fiind inclus în ACID Programme la Cannes, în 2009. Filmul Toată lumea din familia noastră (2012) a primit, printre alte distincții, premiile „Heart of Sarajevo” și „Bayard d’Or” la Namur.
Succesul internațional a continuat cu Aferim! (2015), proiect prezentat la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, ediția a 65-a, unde Jude a câștigat Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. De asemenea, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, a fost recompensat cu Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin în 2021.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii.
