de Adriana Crăciun
Horia-Roman Patapievici a fost invitat la podcastul Vorbitorincii, unde a discutat cu Radu Paraschivescu și Cătălin Striblea despre menirea intelectualilor în societatea contemporană. El susține că „rolul lor istoric a încetat” în viața publică din România și a explicat că intelectualii numai ocupă poziția pe care au avut-o, probabil, între sfârșitul secolului XIX și anii ’90, poate chiar până la mijlocul anilor 2000.
Horia-Roman Patapievici este scriitor, eseist, cercetător în istoria ideilor, realizator de televiziune și unul dintre cei mai importanți oameni de cultură din România. În viziunea sa, rolul intelectualului s-a modificat odată cu transformarea structurii spațiului public, schimbare care a dus treptat la retragerea acestora din prim-plan.
El explică faptul că intelectualii au putut exista și influența viața publică doar în cadrul unei conjuncturi istorice precise.
„Ei au fost formați, au fost făcuți cu putință de o anumită conjunctură a spațiului public. O conjunctură în care prezența capitalismului. […] pentru că asta înseamnă în fond capitalism, posibilitatea creșterii bogăției, dar care are proprietatea că e o bogăție pe care, ca antreprenorul, întreprinzătorul să o capete, el trebuie să ofere un serviciu public, el se poate îmbogăți numai dacă și alții se îmbogățesc, a creat condițiile unei prosperități democratice, care a crescut nivelul educației”, a spus Horia-Roman Patapievici.
Orientarea educației către domeniile umaniste, inclusiv către educația științifică, a susținut ideea că omul trebuie să devină cultivat. Iar această cultivare se manifesta astfel: oamenii citeau ziare, urmăreau presa culturală, citeau cărți și erau, în general, bine informați.
Conform lui Patapievici, opinia publică, care apare, de fapt, numai în secolul al XIX-lea, e legată de capitalism, de democrație și de ridicarea la statut de clasă mijlocie „a unui număr important de oameni care au trecut prin școli, unde educația i-a format apți pentru a înțelege și a căuta idei și a formula o viziune despre viață, politică, relațiile dintre ei, morală”. Toate acestea se articulau prin cuvânt, prin dezbatere și prin schimb de idei.
„Aici, intelectualii, proveniți din scriitori, avocați, magistrați, ingineri, orice, dar care aveau darul cuvântului, aveau darul expresiei, au devenit purtătorii acestor idei din spațiul public”, a spus Patapievici. Prin ei, „se formau și se desfăceau” ideile care influențau opinia publică.
„Asta a durat, probabil, dacă luăm afacerea Dreyfus, când cuvântul intelectual apare pentru unii, pentru Brunetière, de exemplu, cuvânt ridicol, pentru alții un cuvânt descriptiv și moral, pentru că însemna cel care articulează ideile și așa mai departe, și exprimă opinia publică bună și așa. Dacă luăm data asta, să zicem, ultimul deceniu din secolul al XIX-lea, lucrul acesta a durat până spre sfârșitul secolului XX”, a explicat Horia-Roman Patapievici.
Cum a fost „eliminat”, în cele din urmă, intelectualul. Explicațiile lui Patapievici
În timp, peisajul formării opiniei publice s-a schimbat. Televiziunea, un nou mod de transmitere a ideilor și de influențare a publicului, a ajuns să înlocuiască presa scrisă. Apoi, odată cu apariția internetului și, după anul 2000, a rețelelor sociale, acest proces s-a accelerat.
„Rețelele sociale au schimbat complet configurația spațiului public. Televiziunile, bunăoară, au introdus un element nou, care e un element de spectacol, la care nu toți intelectualii erau potriviți. E ca trecerea de la cinematograful mut la cinematograful vorbit”, a spus Horia-Roman Patapievici la Vorbitorincii.
Odată cu ascensiunea televiziunii, intelectualii au încercat să se adapteze, unii participând la acest nou tip de spectacol mediatic, alții rămânând în afara lui. Însă televiziunea a introdus o figură care a schimbat radical dinamica spațiului public: comentatorul sau moderatorul de emisiuni.
„Treptat, rolul intelectualului a fost preluat de acest tip de formator de opinie, sau deformator de opinie. Au apărut televiziunile de știri, care au modificat complet fluxul dintre informație și transformarea ei în idee, în gând transmisibil. Așa s-au făcut prefaceri enorme în configurarea spațiului public și în mijloacele prin care oamenii transmit idei, emoții, concepții, viziuni, reacții de tip politic sau cultural sau moral, și așa mai departe. Asta l-a eliminat în cele din urmă pe intelectual”, a afirmat Patapievici.
Urmăriți podcastul Vorbitorincii.
