Mi-am propus să vă scot din vârtejul filmelor obișnuite ce rulează de regulă la televizor spre sfârșitul lui decembrie și să vă sugerez 5 filme pe care să le vedeți în timpul sărbătorilor de iarnă, care nu sunt nici “Home Alone”, nici “How The Grinch Stole Christmas“, nici “Miracle on 34th Street”.
“End of the Century: The Story of The Ramones”
Un film documentar despre una dintre cele mai importante trupe ale culturii punk rock americane: Ramones. Un film care povestește prin ce au trecut Johnny, Joey, Dee Dee, Tommy și Marky de la începuturi și până la finalul trupei. E povestea unei trupe care a susținut 2263 de concerte în cei 22 de ani de activitate, o trupă care ar trebui să se audă non-stop la radio, la TV, în aeroport sau pe lună. Nimeni nu a fost ca cei de la Ramones, iar după ce veți vedea acest film, mai mult ca sigur că primul lucru pe care îl veți face va fi să vă cumpărați un tricou pe care să scrie mare Ramones. Gabba Gabba Hey!
”Depeche Mode 101”
Un film ce documentează ultima parte a turneului american al trupei (Music for the Masses Tour) din anul 1988. O incursiune în lumea Depeche Mode, cu povești cu și despre fani, despre tehnicienii care au făcut posibil tot acel turneu, despre momentele din culise, despre perspectiva avută de un grup de fanii (bus kids) care au călătorit alături de trupă în ceea ce s-a numit “Be in a Depeche Mode Movie Contest”, totul culminând cu ultimul concert al turneului, susținut în Pasadena, pe data de 18 iunie 1988. Filmul este o carte poștală a acelor vremuri care acum pare atât de departe, cu toate că, auzind muzica, totul îți pare cumva familiar.
”Summer of Soul (…Or, When the Revolution Could Not Be Televised)”
În anul 1969, atunci când lumea muzicii era concentrată pe ceea ce se întâmpla la Woodstock, a mai existat un festival (Harlem Cultural Festival), desfășurat în perioada 29 iunie – 24 august, în cartierul newyorkez Harlem. Pe scenă au fost prezenți, printre mulți alții, Sly and the Family Stone, B.B. King, Mahalia Jackson, Ray Barretto, Max Roach, Nina Simone și Stevie Wonder. Un festival care, din păcate, a rămas în umbra mult mai popularului Woodstock, desfășurat în aceeași perioadă a anului 1969, dar care ar fi păcat să fie dat uitării. Astfel, în anul 2021, unul dintre membrii trupei The Roots (Questlove) a adunat tot ce s-a putut din arhive și a pus cap la cap o minunăție de film, care a câștigat o grămadă de premii, printre care și celebrul Grammy în anul 2022, pentru “Best Music Film”. Numele lui este ”Summer of Soul (…Or, When the Revolution Could Not Be Televised)”
Nu există cuvinte (eu, cel puțin, nu le-am găsit) care să exprime ce s-a întâmplat în Mount Morris Park din Harlem, în vara acelui an, dar acest film ne face să înțelegem importanța culturală și bucuria pe care o aduce muzica, făcând ca anul 1969 să rămână în istorie nu numai pentru faptul că omul a pășit pe Lună pentru prima dată, ci și pentru acest superb festival.
”Control”
Un film biografic despre Ian Curtis și minunata lui trupă, Joy Division. O trupă care, într-un timp extrem de scurt de activitate de numai 4 ani, a deschis o ușă către o nouă lume a ceea ce s-a numit “post-punk”. Pelicula a fost produsă de celebrul Anton Corbijn (cel care a lucrat ca fotograf pentru Joy Division), cu un scenariu bazat pe cartea “Touching from a Distance”, scrisă de Deborah, soția lui Ian Curtis. Povestea este despre despre Manchester-ul de la sfârșitul anilor ’70, despre Factory Records, cu o coloană sonoră minunată. Un film emoționant, despre dragoste, despre prietenie, artă, trăiri, izolare, suferință. Muzica celor de la Joy Division va rămâne în istorie nu numai prin cele două albume lansate, ci și prin povestea lor, poate una dintre ultimele mari povești ale muzicii post-punk: Control.
”Foo Fighters: Sonic Highways by Dave Grohl”
Pentru mine acest film este cel mai bun documentar despre muzică pe care l-am văzut vreodată. Poate pentru că vorbește despre muzica care îmi este mie aproape de suflet sau poate, pur și simplu, pentru că nu am văzut nimic povestit cu atâta pasiune cum o face Dave Grohl pe parcursul celor 8 episoade (fiecare cu o durată de 60 de minute), în care trupa lui – Foo Fighters – vizitează orașele Chicago, Washington, D.C., Nashville, Austin, Los Angeles, New Orleans, Seattle și New York. Un drum prin studiouri legendare (de la Rancho de la Luna până la Electrical Audio), povești cu producători, cu trupe, cu drumuri muzicale – un film despre bucuria că există acest univers muzical, în care mulți dintre noi am evadat de multe ori când nu mai vedeam orizontul. Dacă acesta este un Sonic Highways, înseamnă că Dave Grohl a scris, prin acest film, un ghid Michelin pentru iubitorii de muzică. Watch! Learn! Repeat!
Pe Răzvan Rădulescu – alias Hefe de la trupa Coma îl puteți citi pe www.vorbitorincii.ro și aici.
