Caută
Close this search box.

Cum alegem berea potrivită? Despre lager, ale, „flat beer” și gusturile românilor. Constantin Bratu, director general Berarii României, la Vorbitorincii

Despre bere, cu Constantin Bratu, director general Berarii României / Vorbitorincii
Scris de:
  • Adriana Crăciun
    Adriana Crăciun

Vorbitorincii sunt o comunitate independentă de analiști și publiciști. Lucrăm în interes public și credem că o nație are nevoie de bun simț și cultură pentru a progresa. Singurele surse de finanțare sunt contractele de publicitate, plățile Google pentru audiența din Youtube și donațiile voastre. Dacă vreți să ne sprijiniți, puteți apăsa acest buton.

Vorbitorincii l-au avut invitat pe Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României, într-o discuție care pornește de la berea de dinainte de ‘90 și ajunge la felul în care alegem astăzi o bere, în funcție de gust și de așteptările pe care le avem de la ea. 

Disclaimer: Acest material nu încurajează consumul de alcool, ci prezintă informațiile și experiențele discutate în cadrul podcastului. Consumul de alcool trebuie făcut responsabil.

Aflăm din acest episod că berea lager a rămas preferata românilor: aproximativ 90% din berea consumată astăzi în România este de acest tip, potrivit lui Constantin Bratu. Mai aflăm ce este, de fapt, o „flat beer” și prin ce se deosebește de cea pe care o consumăm cel mai des în România.

Mai departe, Cătălin Striblea i-a provocat pe Radu Paraschivescu și Constantin Bratu să-și amintească povestea primei beri băute. Iar Radu a rememorat cu această ocazie povestea berii încălzite pe aragaz…

Spre final, directorul general al Asociației Berarii României vorbește și despre o experiență inedită: shotul de bere servită cu… un bob de frișcă.

Dar, mai întâi, curiozitatea lui Cătălin: ce este, de fapt, „flat beer”? Răspunsul e simplu: „o bere care are alt tip de fermentație”, spune Constantin Bratu

Ce consumăm noi în România și berea aceasta lager tip pils este de fermentație joasă. Drojdia vine și acționează foarte bine, undeva aproape de 2 – 4 – 6 grade, depinde. Sunt multe sortimente, multe tipuri de drojdii. În general, berile englezești sunt beri de fermentație ridicată, de la 13 – 14 grade în sus, și acea drojdie consumă zaharurile din mustul de bere total diferit și dă un adaos de dioxid de carbon mai pregnant, mai puțin pregnant, dacă este fermentație închisă sau este fermentație deschisă. Toate lucrurile acestea duc la acest tip”, spune, la Vorbitorincii, directorul general al Asociației Berarii României. 

De la lager trecem și la berile de tip ale, care vin cu un profil cu totul diferit: sunt mai puțin acidulate și pot avea arome fructate, în funcție de ingredientele folosite. Pentru un băutor obișnuit cu berea clasică, spune Constantin Bratu, trecerea către o altă categorie nu este neapărat ușoară și se face, de multe ori, din curiozitate.

Cum alegem berea potrivită? Explicațiile lui Constantin Bratu, director general Berarii României 

Dar cum alegem berea potrivită? Constantin Bratu spune că primul lucru de care ținem cont sunt așteptările pe care le avem de la bere în momentul respectiv. Dacă vrem un gust mai dulce, putem alege o bere de grâu sau una cu adaos de porumb, în timp ce pentru un gust amar, care să rămână mai mult timp pe limbă, alegerea poate fi o bere mai bogată în hamei.

Hameiul este ultimul ingredient venit în procesul de fabricare a berii. Aproape de Evul Mediu nu foloseau hamei. El a venit ca rol de conservant: cum să facem să-i prelungim viața. E cel mai bun conservant, este numit popular „aurul verde”. El este folosit în industria noastră și în industria farmaceutică pentru beneficiile pe care le are. Sunt și perne cu conuri de hamei pentru că e bogat în uleiuri care sunt esențiale, pentru diferite stări de bine. Sunt două tipuri de conuri, unele feminine, unele masculine. În bere se folosesc cele feminine”, explică directorul general al Asociației Berarii României.

Constantin Bratu Berarii Romaniei
Constantin Bratu, director general Berarii României / Vorbitorincii

Contează însă și mirosul, care poate transforma o bere într-o experiență și poate aduce cu ea amintiri sau asocieri din alte momente. Iar gusturile diferă și în funcție de generație: dacă pentru cei care au prins berea de dinainte de 90 amăreala era aproape sinonimă cu berea, generațiile mai tinere sunt obișnuite cu o ofertă mult mai variată de gusturi și tind să prefere și variantele mai dulci.

Pentru generațiile care vin după noi și ne referim la studenții de acum, această amăreală are două valențe: fie le place total, fie nu le place. Calea de mijloc, ba îmi place, ba nu-mi place, nu există. Pentru că gustul generației lor a fost modificat de consumul de tot felul de alimente și de toate celelalte gusturi, de oferta de înghețată, de oferta de alte dulciuri, și atunci ai nevoie de ceva mai dulce. De aceea s-a dezvoltat în România și varianta aceasta de beri care existau demult în Germania”, spune Constantin Bratu, director general Berarii României.

Urmăriți podcastul Vorbitorincii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte noutăți