Unul dintre articolele publicat săptămâna trecută pe Vorbitorincii a dus la un caz de bullying și discriminare a cărui victimă este o adolescentă. Agresorul este un coleg de liceu, care, potrivit părinților victimei, nu ar fi la prima abatere. Ambii copii sunt elevi ai Liceului Teoretic Callatis din Mangalia.
Potrivit standardelor CNCD agresiunea săvârșită este discriminare prin asociere. Agresiunea comisă pe. site-ul Vorbitorincii are legătură cu culoarea pielii, adică o chestiune de rasă. Victima este româncă, dar agresorul face o asociere de etnie. Adolescenta este brunetă, iar actul de discriminare poate incita la ură.
Povestea este mai jos
Noi v-am incurajat mereu sa scrieți, la Tineri Scriitorinci. Pe 25 iulie 2025 am primit și publicat un articol, în care o adolescentă de 16 ani, GenZ, ne-a vorbit despre ce a însemnat Ozzy Osbourne pentru ea.
Raluca este elevă a Liceului Teoretic Callatis din Mangalia încă din clasa pregătitoare. De-a lungul acestor ani a reprezentant liceul la multe concursuri și olimpiade școlare, ba chiar a participat anul trecut și la faza națională a Olimpiadei de Argumentare și Gândire Critică, semn că a avut îndrumători buni.
Din articol răzbate și un ecou a ceea ce Raluca resimte zi, de zi, încă ”de pe la 12 ani” ca fiind o excludere din colectivitate la şcoală: ”grupurile din clasă mă lăsau pe dinafară”.
”Nu există zi în care să ies din casă și să nu strige cineva după mine “Emo! Emo!” sau alte etichete”, spune Raluca în articol.
Nu a trebuit să așteptăm mai mult de câteva ore să aflăm ce ”alte etichete”, pentru că tot pe 25 iulie 2025 a venit primul comentariu: ”nu strigă nimeni după tine afară fiindcă nu te vedem la cât de neagră ești”. Raluca este creolă, o vedeți și în cover-ul articolului publicat. Comentariul nu a fost aprobat, dar am hotărât să-l publicăm aici pentru buna înțelegere a situației de față.
De observat că este trimis de pe o adresă de mail – b*********@callatis.ro – generată la liceul unde învață Raluca. Articolul a fost distribuit pe rețelele sociale ale autoarei, dar comentariul a venit cu nume și prenume ce corespunde adresei de e-mail, direct pe site.
Am luat legătura cu părinții Ralucăi: ”Asta nu e nimic, sunt niște foști colegi de clasă din generală care întâi au început cu glumițe pe tema tenului ei, sfârșind cu apelative de tipul ”cioară” și variații pe această temă. Am vorbit cu părinții unora, dintre ei au fost unii care și-au cerut scuze.”
Pentru că autorul și-a dat în clar numele și ar fi apărut ca atare public în cazul în care nu ar fi existat moderarea prealabilă a comentariilor, a fost înștiințată mama elevului respectiv (nu vom comunica identitatatea acestora decât autorităților, din motive de GDPR). A răspuns părinților Ralucăi ”Vreau să vb, sa își ceară scuze public ***** (numele copilului)”. A continuat ”Ca sa nu se meargă mai departe”.
Cu toate acestea, sub același nume, dar de pe altă adresă de e-mail – f*******@gmail.com, a venit pe 26 iulie 2025 un nou comentariu la articol: ”am intrat doar să citesc (…) nu am folosit e-mail-ul acela (…), a scris altcineva în locul meu, eu nu sunt atât de prost crescut să scriu astfel de lucruri.” Comentariul a venit după ce, potrivit mamei sale, autorul ar fi fost gata să își ceară scuze, însă s-au răzgândit ambii.
Veți crede că totul s-a terminat cu aceste justificări stângace din partea agresorului. Așa am avut și noi impresia: cu scuze sau fără scuze probabil au fost trase niște învățăminte urmare a acestor discuții. Doar că pe 28 iulie 2025, a venit un nou mesaj, ca răspuns unui comentariu ce lăuda autoarea. Acesta este:
La secțiunea autor, agresorul a completat cu numele unei colege a Ralucăi, însă la e-mail a apărut aceeași adresă de mail – b*********@callatis.ro – cu care terminalul agresorului probabil s-a logat automat, fiind completat la prima postare la secțiunea comentarii a site-ului, cea din 25 iulie 2025. Prin urmare, ceea ce a învățat agresorul a fost doar să se ascundă în spatele altcuiva atunci când continuă să exercite bullying-ul.
Adolescenții nu sunt în aceeași clasă, dar presiunea rămâne. Presiunea umilinței pe care o adolescentă de 16 ani trebuie să o poarte pe umeri încă ”de pe la 12 ani”, cauzată de simplu fapt că e brunetă. Apoi excluderea determinată de faptul că e ”tocilară” ori de împrejurarea că ascultă altă muzică și așa mai departe, escaladarea poate continua la nesfârșit.
Ce este bullying-ul?
Legea definește bullying-ul ca acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale sau cibernetice săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială.
Bullying-ul poate lua multe forme. Nu e doar despre agresiunea fizică, ci și cea psihologică. La fel și discriminarea. Nu e despre ceea ce ești, ci despre ceea ce emițătorul are percepția că ai fi.
Când vorbim despre acest comportament, de tip bullying, trebuie avute în vedere diversele forme ale acestuia, cele mai des întâlnite, conform specialiștilor de la Clinica Hope, fiind:
- bullying verbal – atunci când agresorul recurge la insulte, jigniri asupra victimei;
- bullying fizic – manifestat prin bătăi, îmbrânciri sau lovituri aplicate victimei;
- cyberbulling – expedierea de mesaje sau imagini in mediile online pentru a deteriora imaginea persoanei vătămate;
- bullying social – punerea victimei într-o situație neplăcută într-un spațiu public, prin acțiuni manipulatoare aplicate altor persoane în așa fel încât să nu existe relații de prietenie cu victima.
Un studiu efectuat de Organizația ”Salvați copiii” relevă date îngrijorătoare:
- 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață;
- Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă;
- Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;
- Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying.
Acestea de mai sus sunt date din anul 2022. În anul 2023, aceeași organizație trăgea un semnal de alarmă: ”În România, numărul cazurilor de bullying din școli a crescut cu aproape o treime” – titra în preambulul studiului Organizația ”Salvați Copiii”.
Clinica Hope subliniază că, în conformitate cu un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, Romania se află pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat bullying-ul școlar. Efectele bullying-ului la nivelul sănătății emoționale a copiilor și adolescenților sunt majore și pe termen lung, ajungându-se până la acte extreme, precum suicidul, completează specialiștii.
Iar pentru părinții care găsesc justificări pentru micile deraieri ale odraslelor: gândiți-vă că neînsemnata remarcă de azi, pe care preferăm să ne facem că nu o vedem, este o piatră la temelia unui viitor abuzator. De emigranți, de co-naționalități, de rromi. De femei. Oare, având gândul acesta în minte, vă puteți uita în oglindă?
Ce este discriminarea?
Criteriile stabilite de legislația românească pentru discriminare sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Noile tendințe ale modului în care se realizează discriminarea arată că autorii nu-și mai ascund numele și o fac în mod deschis, asumându-și punctele de vedere.
Voi cum ați proceda cu copiii voștri dacă ați fi într-o astfel de situație?
Un răspuns
Pai agresorul face ce a invatat acasa. Marra problema sunt parintii care se cred superiori pe baza nuantei pielii, ca probabil altceva nu au cu care sa se mandreasca, doar ceva imaginar si aleatoriu. Jalnic