Politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri, fondatorii proiectului Politică la minut, au vorbit la Leaders despre legislația poloneză privind avorturile și modul în care deciziile politice influențează drepturile și libertățile individuale.
Polonia se numără printre țările europene cu cele mai restrictive legi privind avortul, întreruperea voluntară a sarcinii fiind permisă doar în situații excepționale, cum ar fi cazurile de viol sau atunci când viața ori sănătatea mamei sunt grav puse în pericol.
Pentru a putea discuta în mod corect despre avort și alte drepturi individuale, este important să înțelegem contextul mai larg în care dezbaterile pe aceste teme au avut și au loc, conform lui Vlad Adamescu.
„Problema avortului e legată de distrugerea independenței justiției din timpul guvernării PiS, guvernare din 2015 până în 2023. Pentru că interdicția avortului a venit pe filiera Tribunalului Constituțional”, echivalentul Curții Constituționale românești, spune el.
Conflictul politic din Polonia, prezent încă din anii ’90, s-a manifestat constant între forțele conservatoare și cele liberale, însă anul 2015 a reprezentat un moment important.
În acel an electoral intens, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a câștigat atât alegerile prezidențiale, prin Andrzej Duda (n.r. aflat încă în funcție; Karol Nawrocki, câștigătorul alegerilor prezidențiale 2025, urmează să își preia mandatul), cât și alegerile parlamentare.
„La ei Parlamentul numește toți judecătorii la Tribunalul Constituțional, deci nu e partajat. Acel Parlament a numit niște judecători la Tribunalul Constituțional, Parlament controlat la acea vreme încă de Donald Tusk, de Coaliția Civică, celălalt mare partid. Președintele Duda a refuzat să îi numească în funcție, nu avea dreptul acesta. Nu scrie în Constituție, nu scrie în legi. Abuziv a refuzat să îi numească la Tribunalul Constituțional, pentru a obține majoritate pro PiS în Tribunalul Constituțional”, a explicat politologul Vlad Adamescu.
Mai multe decizii ale Tribunalului au declarat ulterior acest refuz neconstituțional, dar Guvernul a împiedicat publicarea lor în Monitorul Oficial. „Nepublicându-le, nu au avut niciun fel de efect”, a spus Adamescu.
Treptat, au fost numiți și alți judecători și până în 2017 – 2018, partidul PiS a reușit să obțină „controlul total asupra Tribunalului Constituțional”, a mai precizat Vlad Adamescu.
„În Polonia, cu siguranță Tribunalul Constituțional a fost controlat politic puternic de PiS. La modul în care Guvernul își dorea o decizie, Tribunalul Constituțional adopta acea decizie. Așa a intervenit și interzicerea avortului în 2020. Nu a fost o lege adoptată de Parlament, pentru că PiS și-a dat seama că ar enerva foarte multă lume dacă ar veni chiar de la ei din Parlament o lege și ar putea să existe mai multă opoziție în interiorul Parlamentului, să le plece câțiva parlamentari care s-ar opune la așa ceva”, a afirmat Vlad Adamescu.
În acest context, Tribunalul Constituțional a decis în 2020 că avortul în Polonia este ilegal, cu excepția situațiilor în care sarcina este rezultatul unui viol sau când viața mamei este grav pusă în pericol.
Interzicerea avortului în Polonia. Cum a fost posibilă o astfel de decizie?
Pentru a înțelege cum a ajuns Tribunalul Constituțional din Polonia să decidă interzicerea aproape totală a dreptului la avort, trebuie explicat mecanismul prin care această hotărâre a fost luată.
În această situație a fost vorba despre o excepție de neconstituționalitate, spun politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri.
„S-a ridicat până la nivelul Curții Tribunalului Constituțional și apoi Tribunalul a decis. Practic, e un mecanism pe care îl vedem și în SUA, îl vedem și în foarte multe state în care există juridicizarea unor decizii. Adică, noi, politicienii, nu vrem să ne asumăm să votăm o lege în acest sens, ci preferăm să deferim judecata unei Curți, dacă se poate, pe care o considerăm independentă sau să spunem că este independentă. Curtea ia decizia și spunem: justiția a decis, noi n-avem ce face”, a spus politologul Răzvan Petri la Vorbitorincii Leaders.
Întrebat de Cătălin Striblea dacă în Polonia cadrul democratic este mai fragil decât cel din România, Răzvan Petri a confirmat că, cel puțin până la victoria electorală a coaliției conduse de Donald Tusk, situația din Polonia era semnificativ mai gravă.
„A fost clar mai rău decât în România, a fost o demantelare a sistemului democratic din Polonia și a sistemului judiciar. Nu o spunem numai noi, o spune și Comisia Europeană, care a blocat fonduri europene, nu numai PNRR-ul, dar fondurile de coeziune. Mai mult, hai să nu uităm că PiS a susținut crearea unor zone libere de LGBTQ. Erau localități care își puneau la intrare: zonă liberă de LGBTQ. A fost o polarizare și un atac asupra unor drepturi fundamentale ale unor minorități mult mai mult decât a fost în România”, a afirmat Răzvan Petri.
Vlad Adamescu și Răzvan Petri au fondat în 2020 proiectul Politică la minut, prin care explică pe înțelesul tinerilor marile evenimente politice din actualitatea românească și europeană. Pe Instagram, cei doi politologi au o comunitate de peste 177.000 urmăritori.
Vlad Adamescu este licențiat în Științe Politice la King’s College London și are un master în Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics (LSE). De asemenea, Răzvan Petrieste licențiat în Științe Politice la King’s College London și are un master în Politici Publice la University College London (UCL).
Urmăriți podcastul Vorbitorincii Leaders.
Foto: Shutterstock
