De câteva luni încoace se prezintă în media o imagine destul de distorsionată legată de schimburile comerciale și fizice ale energiei electrice cu Bulgaria. Nu o dată, s-a menționat, atât în presa scrisă, cât și în cea de la televizor, faptul că videm energie ieftină dimineața și în timpul zilei către Bulgaria, pentru a fi stocată în bateriile lor, urmând ca ulterior să ne fie revândută seara, la un preț mult mai mare. Jurnaliști, politicieni și experți deopotrivă, își exprimă foarte revoltați opinia legată de această “schemă” a “băieților deștepți” din Bulgaria.
Din nefericire, de fiecare dată când astfel de afirmații sunt făcute, nimeni nu prezintă nicio dovadă, nu prezintă date, grafice sau sursele aferente acestora. Toate aceste declarații practic nu au un suport tehnic care să le susțină. Ce lume ar fi dacă pentru fiecare afirmație care este făcută s-ar prezinta și dovezi?!!! Oare clasa politică ar arăta altfel dacă acest lucru ar deveni realitate? Dar poporul (pentru că azi este la modă acest cuvânt), ar fi curios sau deschis la o astfel de abordare?… și dacă da, cum s-ar schimba mentalitatea și comportamentul acestuia?… Nu cred că vom ști niciodată, deoarece timpul este mult prea scurt pentru toată lumea, iar volumul de informație care trebuie cules, gestionat, prelucrat, prezentat și apoi înțeles, nu va face niciodată posibil acest lucru.
Cu toate acestea, din când în când ar fi necesară o astfel de abordare. De aceea, în contextul dat, se impune o analiză succintă de verificare a afirmațiilor legate de energia vândută ieftin către bulgari în timpul zilei, și achiziționată scump de la aceștia în perioada de seara. Din limită de timp, s-a luat în calcul culegerea de date aferente schimburilor fizice de energie electrică ale României, cu o parte dintre vecinii noștri. Această analiză a fost efectuată pentru perioada 01.07.2026 – 03.08.2026, reprezentând un total de 34 de zile, iar datele utilizate sunt cele culese de pe site-ul https://transparency.entsoe.eu/, mediul online specific pentru centralizarea tuturor datelor legate de consum, producție, putere instalată, schimburi comerciale și fizice, prețuri etc. din domeniul energiei electrice, de la nivelul marii majorități a țărilor din Europa (nu doar din UE). ENTSOE este asociația tuturor operatorilor de transport și de sistem din Europa, respectiv a tuturor omologilor TRANSELECTRICA din țările europene. Legislația europeană impune publicarea transparentă a tuturor datelor, nu doar din motive tehnice și legate de informarea populației, dar cu precădere pentru a evita avantajul pe care astfel de informații, deținute de un grup restrâns de indivizi sau companii, are putea să le aibă la nivelul prețurilor de energie electrică, și pentru a nu favoriza anumiți participanți la piață.
Pentru a nu mai lungi discuția, trebuie menționat faptul că analiza aminitită mai sus, pentru o perioada puțin mai lungă de o lună, a fost extinsă din punct de vedere vizual, prin selectarea aleatorie a unor date din trecutul recent, cum ar fi zile aparținând lunilor iunie sau mai 2026. Concluziile au fost aceleași.
Pentru a nu mai lungi vorba, vom trece direct la date. În urma analizei efectate la nivelul perioadei 01.07.2026 – 03.08.2026 s-au putut identifica trei tipuri de profile care caracterizează schimbul fizic de energie electrică dintre Bulgaria și România și care au fost denumite în felul următor:
- Profilul I – import integral de energie electrică pe toată durata zilei – reprezentativ pentru 15 din cele 34 de zile aferente perioadei analizate – deci aproximativ 44% din întreaga perioadă;
- Profilul II – export în golul de zi – reprezentativ pentru 12 din cele 34 de zile aferente perioadei analizate – deci aproximativ 35% din întreaga perioadă;
- Profilul III – import-export alternativ – reprezentativ pentru 7 din cele 34 de zile aferente perioadei analizate – deci aproximativ 21% din întreaga perioadă;
Se menționează faptul că pentru fiecare dintre profile s-a ales o zi reprezintativă care să permită o vizualizare corespunzătoare, valorile pentru fiecare interval orar variind, în contextul în care alura schimburilor se păstrează.
Profilul I – import integral de energie electrică pe toată durata zilei
Pentru fiecare tip de profil s-a considerat prezentarea unui grafic al unei zile reprezentative care să permită vizualizarea schimburilor fizice de energie cu Bulgaria. În cazul acestui prim profil s-a ales data de 31.07.2026, iar graficul import – export fizic este prezentat în cadrul figurii 1.
| Date centralizate de Radu Bindiu de pe platforma de transperență ENTSO-E |
Fig.1 Schimburile fizice de energie electrică între Bulgaria și România în data de 31.07.2026 – România importă integral energie
În urma celor prezentate în cadrul figurii 1 se poate observa faptul că specificul profilului aferent schimburilor fizice de energie electrică din Bulgaria și România, pentru 44% din perioada analizată, presupune un import de 100% al țării noastre. În acest condiții, se pune următoarele întrebări:
- Cum poate să achiziționeze Bulgaria energie ieftină de la noi, în timpul zilei, dacă noi importăm de la ei pe fiecare interval orar?
- Cum ni se poate vinde seara, mult mai scump, energia noastră electrică stocată în baterii, dacă noi importăm din Bulgaria pe toată perioada zilei?
Profilul II – export în golul de zi
În cazul acestui al doilea profil s-a ales data de 25.07.2026, iar graficul import – export fizic este prezentat în cadrul figurii 2. În această situație s-a considerat necesară efectuarea unor mențiuni înainte de analizarea graficului:
- Importul se află deasupra axei 0 și este menționat la nivelul valorilor cu semnul “+”;
- Exportul se află sub axa 0 și este menționat la nivelul valorilor cu semnul “-”;
- A fost adăugat importul de energie electrică cumulat pe granițele cu Ungaria și Ucraina;
În cadrul figurii 2 se poate distinge cu ușurință faptul că în prima și în ultima parte a zilei importăm energie electrică din Bulgaria. Totodată exportăm în timpul golului de zi, atunci când sistemele fotovoltaice produc energie, dar importăm într-o perioadă similară, în același timp, tot în perioada golului de zi, energie electrică din Ungaria și Ucraina. Dacă este să analizăm valorile importurilor de energie din Ungaria și Ucraina, cu valorile exporturilor de energie electrică către Bulgaria, diferența pe care țara noastră o adaugă este destul de redusă în raport cu valorile consumului de energie electrică, a importurilor din perioada de seara, respectiv a producției fotovoltaice.
| Date centralizate de Radu Bindiu de pe platforma de transperență ENTSO-E |
Fig.2 Schimburile fizice de energie electrică între Bulgaria și România în data de 25.07.2026 – România exportă cantități negljabile către Bulgaria
Așadar, profilul specific de mai sus, îl regăsim într-o proporție de aproximativ 35% din perioada analizată. Similar cazului anterior, se impune următoare întrebare:
- Cum ne vinde Bulgaria, masiv, energia electrică podusă de sistemele noastre fotovoltaice în timpul zilei, dacă energia importată pe granița cu Ungaria și Ucraina este practic exportată în integralitate către vecinii noștri de la sud, în contextul în care seara importăm cantități mult mari decât cele exportate?
Profilul III – import-export alternativ
Similar cazurilor anterioare sunt necesare unele clarificări înainte de prezenta graficul specific al acestui profil, iar pentru simplitate s-a ales data de 27.07.2026. Mențiunile efectuate la nivelul Profilului II rămân valabile și în această situație:
- Importul se află deasupra axei 0 și este menționat la nivelul valorilor cu semnul “+”;
- Exportul se află sub axa 0 și este menționat la nivelul valorilor cu semnul “-”;
- A fost adăugat importul de energie electrică cumulat pe granițele cu Ungaria și Ucraina;
Fig.3 Schimburile fizice de energie electrică între Bulgaria și România în data de 27.07.2026 – România exportă noaptea și importă ziua
Profilul specific din figura 3, îl regăsim într-o proporție de aproximativ 21% din perioada analizată. Similar cazului anterior, se impun următoare întrebări:
- Cum ne revinde Bulgaria energia electrică produsă de capacitățile noastre fotovoltaice în perioada dimineții, dacă noi importăm energie de la vecinii noștrii și nu o exportăm în aceea perioadă?
- Cum este posibil să vindem noapte energie electrică generată de sistemele fotovoltaice și să o exportăm către Bulgaria, dacă acestea nu funcționează noaptea?
- Cum ne revinde Bulgaria, masiv, energia electrică produsă de sistemele noastre fotovoltaice după-amiza, dacă energia importată pe granița cu Ungaria și Ucraina este practic exportată în integralitate către vecinii noștri de la sud, în contextul în care seara importăm cantități mult mari decât cele exportate?
CONCLUZII
Dacă este luăm în considerare toate cele prezentate mai sus, afacerea bulgarilor de a lua energie electrică de la sistemele noastre fotovoltaice, în timpul zilei, la un preț redus, și de a ne vinde aceeași energie stocată, seara, este fie una extrem de proastă, fie nu există o astfel de afacere. Dacă luăm în considerare a doua variantă, atunci putem să ajungem la concluzia că sistemele de stocare din Bulgaria nu sunt construite pentru energia noastră fotovoltaică.
Această ultimă afirmație poate fi susținută de faptul că, actualmente, Bulgaria are o capacitate instalată de 6800 MW în capacități de producție fotovoltaice, în contextul în care România dispune de aproximativ 2800 MW. Valorile menționate anterior necesită următoarele precizări:
- Ambele valori reprezintă capacitățile de producție dispecerizabile și nu i-au în considerare prosumatorii care nu sunt dispecerizabili – deci mare majoritate a prosumatorilor;
- Datele sunt furnizate de site-ul https://transparency.entsoe.eu/, care poate să prezinte uneori valori neactualizate.
În acest context, ținând seama și de faptul că puterea maximă înregistrată a consumului în perioada de vară, în anul 2026, în România, este de aproximativ 7600 MW, cât și de cele menționate mai sus, în legătură cu puterea instalată a centralelor fotovoltaice din Bulgaria, capacitatea de stocare, de aproximativ 4400 MWh, a fost dimensionată, cel mai probabil, pentru producția lor, și nu pentru a noastră.
Mai mult decât atât, fluxurile de energie electrică sunt, cu precădere, determinate de cuplarea piețelor în sistemul SDAC, prin rularea algoritmului EUPHIMA care ia în considerare o funcție de bunăstare socială (de obicei energia circulă de la prețul mai mic la prețul mai mare), respectiv de contrângerile determinate de capacitățile de interconexiune. În acest context este puțin probabil ca bulgarii să își fi construit o întreagă flotă de stocare pentru a face pe “băieții deștepți” cu noi.
Așadar, afirmația cum că videm ieftin, la export, în timpul zilei, către Bulgaria, pentru înmagazinare, energia electrică generată de capacitățile fotovoltaice din România, urmând ca ulterior să cumpărăm, aceeași energiei, mult mai scump seara, este complet eronată și nefondată. O astfel de abordare care este menită să genereze senzațional pentru “rating” sau “marketing politic”, nu face decât să adâncească și mai mult ruptura care există în societatea românească, amplificând ura și revolta nejustificată într-o perioadă dominată de neîncredere și de informații false.
*Radu Bindiu este auditor energetic în industrie și îl puteți citi pe Vorbitorincii.
**sursă foto copertă: www.shutterstock.com
2 răspunsuri
Apreciez foarte mult munca si analiza dvs. Cred ca o puteti insa imbunatati luand in considerare schimburile la nivel de regiune, caci uneori energia care traverseaza granita noastra vine si din alta tara decat strict cea cu care suntem vecini, noi insine fiind tranzitati de fluxuri importante de energie. Totodata, pentru a stabili profilul de import/export ar trebui luata in considerare valoarea neta, pe toate granitele. Cred ca ar fi bine sa verificati si valorile capacitatilor de stocare, uneori acestea sunt disponibile in MW, alteori (cu alta semnificatie) in MWh
Bineinteles, analiza aceasta ar fi trebuit s-o faca si s-o publice si niscaiva autoritati, de aceea apreciez cu atat mai mult demersul dvs. Multumim!
Stimată Doamnă,
Mulțumesc pentru aprecierile dumneavoastră. Înainte de toate, deși am menționat în articol, doresc să vă spun că datele au fost centralizate de pe platforma de transparență a ENTSO-E. Deși au tendința de a actualiza datele cu privire la capacitățile instalate, am amintit faptul că acestea sunt valorile existente la data la care am publicat articolul. Totodată, vă asigur că știu să fac diferența dintre capacitate (MWh) și putere (MW). Era vorba despre putere în articol, dar mă gândesc, la cum sunt dimensionate sistemele de stocare stand-alone dispecerizabile, că toată capacitatea este de 2 ori mai mare. Deci la puterea instalată, acestea ar funcționa 2 ore. Injecția în rețea a întregii energii electrice stocate însă se poate face și mai încet în funcție de strategie. Sper că aici am reușit să vă lămuresc.
Am analizat fugitiv și posibilitate fluxurilor de energie prin alte țări, și pot să vă spun că nu am găsit un pattern, un șablon care să susțină afirmația legată de exportul susținut în perioada de zi a fiecărei zile, respectiv importul acelui export generat de sistemele noastre fotovoltaice, în perioada de seară. Trendul, pentru că valorile nu se suprapun totdeauna, este dat de schimburile comerciale programate.
Totodată mi-e greu să cred că energia ar tranzita Serbia, pentru că numai acolo văd că s-ar mai putea, în contextul în care aceasta nu participă la market coupling și în contextul în care Grecia este un producător extrem de mare de energie solară cu peste 10000 MWp putere instalată. Iar Grecia fiind un mare producător de energie regenerabilă de ce nu ar exporta în Bulgaria sau chiar până la noi, dacă este luîm în considerare scenariul ridicat de dumneavoastră?
În cazul schimburilor programate trebuie făcută distincție între energia care circulă prin intermediul capacităților explicite de interconexiune, respectiv cele care circulă prin intermediul capacităților implicite. Dacă ar fi vorba de așa-numiții „băieți deștepți”, atunci această energie nu ar fi putut fi transmisă decât explicit către și dinspre Bulgaria. Acest lucru presupune contractarea unei cacități de interconexiune separat pe import și separat de export, lunar sau anul. Contractarea acestei capacități anuale și/sau lunare, astfel încât să se justifice din punct de vedere financiar pentru maxim 3-4 ore pe zi, ca ulterior să o imporți înapoi pentru 2 ore pe zi, trebuie să se facă la diferențe de preț constante și foarte mari. De ce? Pentru că acea capacitate se plătește integral nu doar dacă o utilizezi: cumperi pe un an plătești fiecare oră și fiecare MWh.
Într-un asemenea scenariu, acel „băiat deștept” care ar face așa ceva ar contracta bilateral sau de pe PZU, ar folosi capacitatea de interconexiune explicită și ar vinde-o, cred eu, pe bilateral, unei capacități de stocare, cu promisiunea să primească energia înapoi seara. Seara ar importa tot prin capacități explicite și ar vide-o pe PZU. Mi-e greu să cred că există o astfel de abordare, sau că un anume cineva care deține capacități de stocare ar fi de acord cu o astfel de variantă, mai ales că, în majoritatea cazurilor nu există arbitraj între PZU și DAM-IBEX.
Din punct de vedere al capacităților de interconexiune implicite care rezultă din calcul aferent algoritmului de cuplare a piețelor, acesta rezultă la rularea algortimului EUPHIMA pentru SDAC (Single-Day-Ahead Market). Am ales doar piețele DAM și nu intra-day pentru că lichiditatea este mult mai mare și influența asupra fluxurilor de energie este evidentă. Cea mai mare parte a energiei care este exportată sau importată către Bulgaria se efectuează prin intermediul piețelor DAM. Aș zice că această valoare poate depăși 95%.
Dată fiind afirmația de mai sus, nu știu cum ar trebui să funcționeze această afacere a „băieților deștepți”, dar voi încerca un scenariu, deși, așa cum ați văzut în articol, 45% din perioada analizată a înregistrat import pe toate intervalele orare. Totuși de dragul argumentului voi încerca un scenariu. Sistemele fotovoltaice vând energie pe PZU. Prin algoritmul de piață se determină un export către Bulgaria. Sistemele de stocare din Bulgaria înmagazinează energia electrică și o vând pe DAM-IBEX (PZU din Bulgaria). Energia trece granița ca și import, iar participanții la piața din România vor achiziționa la prețurile PZU din acea seara. Toată această acțiune se defășoară cu o zi înainte (PZU – Piața pentru Ziua Următoare), până la ora 12:00. Piața stabilește un preț pentru fiecare interval bază de decontare, iar toate prețurile se închid în același timp. Sunt 96 de prețuri pentru că există 96 de intervale pe zi aferente fiecăror 15 minute. DAM-IBEX este o piață diferită de PZU, dar de cele mai multe ori prețurile sunt aceleași. Există situații în care prețurile diferă, dat fiind faptul că algoritmul calculează pierderi, capacități de interconexiune și optimizează, în condiții de siguranță în alimentare, fluxurile de energie electrică între țări. Diferențele în intervalele de vârf pot să fie foarte mari, cererea fiind foarte mare în această perioadă. Așa se ajunge ca diferențele pe aceleași intervale de 15 minute să fie extrem de mari.
Așadar, sistemul de stocare care vinde energie seara pe DAM-IBEX în Bulgaria, iar participantul care se află în defecit pe piața din România, va achiziționa la acel preț mare de seară din România. Repet, unitatea de stocare din Bulgaria va vinde la prețul din Bulgaria, NU LA PREȚUL DIN ROMÂNIA, care poate să fie mult mai mare decât cel din Bulgaria. Ce se întâmplă cu diferența dintre cele două prețuri, pentru că energia trece granița către import? Sumele strânse din aceste diferențe se împart între cei doi Operatori de Transport și de Sistem: Transelectrica din România și ESO din Bulgaria. Conform unui regulament UE acest sume nu pot fi cheltuite decât pentru a crește sau stabiliza capacitatea de interconexiune, sau pentru a moderniza și întreține sistemele de tranzacționare a energiei între cele două țări. Prin derogare de la ACER aceste sume pot fi utilizate pentru scăderea tarifului de trasport în cele două țări.
Deci banii obținuți din diferențele de prețuri pe același interval de 15 minute între PZU și DAM-IBEX NU INTRĂ ÎN BUZUNARUL „BĂIEȚILOR DEȘTEPȚI”, ci sunt sume care vor permite dezvoltarea schimburilor de energie electrică dintre cele două țări, intrând în buzunarul Transelectrica și ESO. Pentru că nu am menționat, doresc să adauga acuma: ca să poți să faci așa ceva ar fi util să ai două companii, una în Bulgaria și una în România și să particip separat la cele două piețe. Totuși pentru că spread-ul dintre prețuri seara, în unele zile este păstrat de Transelectrica și ESO (50%-50%), nu văd rostul unei asemenea strategii. Cumperi și vinzi în Bulgaria, sau vinzi și cumperi în România.
Având în vedere informațiile furnizate nu cred că un astfel de scenariu își are rostul, iar cantitățile care reprezintă import și export de energie către și dinspre Bulgaria rezultă în mare parte din algoritmul de cuplare a piețelor, în funcție de ofertele depuse. Este greu de crezut că pe PZU se poate înțelege toată lumea cu toată lumea, mai ales că sunt cuplate piețele între țări. Lumea ofertează în funcție de necesități și strategiile stabilite, iar asta va furniza prețul, și transferul de energie de la o țară la alta și de pe o piață pe alta.
Vă rog să analizați și dumneavoastră datele, și veți vedea că aceste situații în care cele două prețuri pe același interval de 15 minute sunt diferite, dintre PZU și DAM-IBEX, nu sunt atât de dese, iar noi importăm mult mai multă energie decât exportăm în/din Bulgaria. Și chiar dacă veți limita analiza dumneavoastră doar intervalele de dimineață, și cele de seară, și o veți extinde luând în considerare producția reală de energie solară pe acele intrevale, nu cred că veți găsi un șablon care să se repete zilnic sau la 2 zile și care să repecte afirmația cum că sistemele noastre vând ieftin și importăm scump. Este posibil însă să descoperiți unele situații în care cantități mici de energie, care nu știm dacă sunt de la sistemele fotovoltaice sau de la alte capacități de producție, sunt exportate ziua spre Bulgaria, iar în aceeași zi sunt importate cu un factor de multiplicare de N ori mai mare, seara. Acesta nu este un pattern, un șablon, și nici nu susține afirmația cum că energia NOASTRĂ din fotovoltaice este exportată ieftin și importantă scump.
Sper că am reușit să vă răspund la problemele ridicate de dumneavoastră, și voi închide prin a vă spune că toate concluziile se bazează pe informații culese din mai multe surse, și doar în baza acestor informații pe care am putut să le prelucrez, argumentele mele pot fi susținute.
Dacă sunteți de altă părere sau aveți o altă analiză care să extindă cele menționate de subsemnatul, sunt deschis să le citesc și să îmi formez propria opinie.
Cu respect,
Radu Bindiu