Georgismul nu este despre George Simion. Nici despre Georgescu…
Avem taxe de lumea a treia, cu pretenții de G7
România colectează taxe mai prost decât o cafenea care nu are POS. Avem TVA de 19%, dar doar două treimi din el ajunge la buget. Munca e taxată cu aproape 50%, dar pensiile speciale nu. Tinerii fug din țară, dar terenurile rămân goale în orașe. Și tot ce facem e să mai inventăm o contribuție sau un plafon.
Companiile? Dacă ești mic, plătești cu suta la sută. Dacă ești mare și „optimizat”, te descurci să tragi linie și să-ți iasă profit zero la sfârșit de an. Unele plătesc mai mult la contabil decât la stat. Poate… doar poate… sistemul e stricat. Și trebuie rescris, nu „optimizat”.
Georgismul: impozitul care are sens și nervi
Georgismul vine de la Henry George, nu de la George Simion sau Călin Georgescu. (Șocant, știm.) Henry George a fost un economist american care la afârșitul secolului al XIX-lea a fost printre cei mai admirați în Statele Unite. Politician, scriitor și jurnalist a avut idei foarte populare și care au circulat mult la data aceea. A inspirat o eră progresistă și considera că oamenii trebuie să stăpânească valoarea muncii lor și a construcțiilor lor, dar nu și resursele, inclusiv pământul, care aparțin societății Ideea lui pe scurt?
„Hai să taxăm terenul, nu ce construiești pe el.”
Pentru că terenul nu e munca ta. Nu e inovație. Nu e investiție. E un bun comun, pe care îl ții doar pentru că ai avut noroc sau relații. E ca și cum ai ocupa locul la masă, dar refuzi să plătești consumația.
Vrei capitalism adevărat? Scoate terenul la treabă
Lumea bună urlă că Georgismul e socialist. Dar, în realitate, e una dintre cele mai pro-capitaliste idei fiscale. Îți spune:
- Construiește? Foarte bine, nu te taxăm.
- Muncești? Bravo, păstrează-ți salariul.
- Ții terenul nefolosit doar ca să-l vinzi mai scump peste 5 ani? Aici plătești.
Simplu: vrei să faci profit? Creează valoare, nu aștepta să bage statul o linie de metrou sub terenul tău și să-ți crească prețul din pix.
Extremiștii au furat patriotismul. Să nu le dăm și reforma fiscală.
Când vorbești despre schimbări mari în taxe, imediat apar două triburi:
– Cei care cred că statul e hoț.
– Cei care cred că piața e hoață.
Georgismul are potențialul unic de a-i scoate din bule. Pentru că nu e nici „socialist”, nici „neoliberal”.
Este corect. E un model fiscal care nu urăște bogații, dar urăște rentele.
Nu vrea să naționalizeze nimic, dar vrea să oprească băieții deștepți să facă bani din aer.
România poate fi primul stat UE care chiar face ceva inteligent
Da, știm, sună ridicol. Dar România chiar are o oportunitate istorică:
– Nu suntem legați de moșteniri feudale ca în Franța.
– N-avem piețe complet capturate ca în Germania.
– Și oricum sistemul nostru fiscal e atât de prost, încât nu deranjează pe nimeni dacă-l înlocuim cu altceva.
Georgismul ar putea fi rebrandingul perfect: o țară est-europeană care dă lecții de echitate fiscală Occidentului. Ar fi și ironic, și glorios.
Nu-i panaceu. Dar e un început.
Georgismul nu rezolvă tot. Nu oprește corupția. Nu repară spitalele.
Dar poate fi scheletul unei politici fiscale moderne:
- simplă
- echitabilă
- imposibil de fentat
Și mai ales: curajoasă. Pentru că dacă nu ai curaj în fiscalitate, ajungi să colectezi bani din accize la bere și noroc la Loterie.
Atenție: nu înseamnă că Land Value Tax va fi singura taxă. Dar va fi baza.
Celelalte – pe venit, pe muncă, pe consum – unele vor dispărea complet altele vor fi radical simplificate și reduse.
Nu mai strângem bani prin hărțuirea muncii și a inițiativei, ci prin valorificarea corectă a ceea ce aparține tuturor: terenul.
O altă analiză asupra societății românești, aici.
Analiza completă a sistemului de taxe din România, în interviul lui Cătălin Striblea cu Gabriel Biriș
Un răspuns
Ma bucur sa vad ca exista si alti Georgisti in Romania.
Sistemul ideal pt mine ar fi Georgism (100% land value tax, ANAF-ul sa fie DOAR pe teren, evaluarile sa fie publice, transparente, si anuale) + MMT (modern monetary theory). Statul sa-si lase pozitia fiscala neta sa se duca in orice directie, cat timp statul isi atinge si mentine obiectivele de full employment si price stability. Zero biruri pe munca (fara contributii obligatorii), pe vanzari, pe companii, pe cladiri (si alte imbunatatiri aduse terenului). Astfel, profitul si salariul net va fi unul si acelasi cu cel brut. Muncitori si Capitalisti din toate colturile ar emigra in Romania, paradisul fiscal pentru productie si consum. Economistii Liberali Clasici cand vorbeau de ‘piata libera’ se refereau la o piata libera de rentieri (a market free of rent-seeking).
Iar pe partea bancara, e nevoie cel mai mult de reglementare pe partea de active:
-Bancile comerciale (depository institutions) sa nu aiba voie sa faca altceva in afara de direct basic lending, sa tina acele imprumuturi pe propriul lor bilant, sa n-aiba voie sa le vanda altora.
-Sa nu accepte active financiare drept colateral pentru imprumuturi (leverage serves no public purpose)
-Sa se foloseasca un model unic stabilit de BNR de analiza de credit pentru evaluarea activelor bancare, nu modele de evaluarea de piata. Fara mark to market a activelor bancare, pretul sa fie stabilit bilateral, nu de catre un tert. Interesul public in domeniul bancar este facilitarea de imprumuturi via analiza de credit, si sa fie tinute pana la maturitate fara probleme de lichiditate.
-Fara tinerea activelor in afara bilantului (off balance sheet); deci fara subsidiare
-Fara proprietary trading
-Sa nu cumpere, detina, sau vanda Credit Default Swaps
-Sa nu imprumute intr-un indice de dobanda strain Romaniei (din alte tari)
-Sa nu imprumute off shore
Iar pe partea de creante, as renunta la regula rezervelor minime. Lichiditatea bancilor oricum este formata in mod endogen prin comportamentul clientilor. Loans create deposits. Bancile sunt constranse in capacitatea lor de a da imprumuturi nu de reservele lor bancare (care sunt doar niste conturi curente la Banca Centrala), ci de capitalul lor (diferenta dintre active si pasive) si de cererea efectiva pentru imprumuturi (clienti bancabili care doresc sa se imprumute). Garantia statului pt depozite poate fi majorata considerabil in urma reglementarilor de mai sus.
Iar ca politica monetara, as pune PERMA ZIRP (permanent zero interest rate policy).
Multa sanatate va doresc!