Caută
Close this search box.

Începe Festivalul Internațional de Film Documentar ASTRA de la Sibiu. Ce putem vedea?

Scris de:
  • Alina Tonigaru
    Alina Tonigaru

Nu există familie extinsă din România care să nu aibă măcar un membru al său, un prieten, un vecin plecați în Vest în căutarea unei vieți mai bune, a unor condiții de trai mai prielnice, a unui viitor nicidecum luxos, ci ceva mai prosper.

O soră în Spania, un văr în Franța, un altul în Statele Unite, un frate ce a trăit un timp în UK. Tot în Marea Britanie sunt stabilite trei prietene foarte bune: Oana, colegă de cameră în facultate; Emma, fostă colegă de bancă, doctor în filosofie;  Cris – un medic excelent. Pe lângă ele, alți un-doi-trei-patru colegi de clasă. Tot în UK. Hi, Ramona, Cătălin, Decy, Laura!

Mă uit încă o dată la fotografia făcută în fața școlii: Edi e în Spania, Bogdan și Victor sunt tot acolo, Lorena e în Cipru. În Italia e de găsit și Florin, prieten bun, și el fost coleg de bancă. Lucrează la un institut de fizică nucleară de lângă Roma, împreună cu soția, tot româncă.

Cea mai bună prietenă a mea e în Germania, o alta e la Paris. Alti doi prieteni buni sunt la Viena. O fostă colegă de birou e în Noua Zeelandă, iar din facultate Cip e la Luxemburg, Ramona la Strasbourg, Lenuș și Petro sunt în Italia, Diana în Grecia.

Pare că s-a terminat, dar nu e așa: o mătușă e în Germania, vecina mamei pleacă constant tot acolo, mama unui prieten bun a lucrat în Italia, iar sora lui e profesor în Grecia. Marcela e în Elveția, Claudiu și Iustin sunt în Canada, Ciprian și Maria în State, unde i-am găsit și pe Ama, Maria, Irina și Dan. Berty și Lili sunt încă UK, Alice în Israel și ai zice că am ajuns la capăt, însă nu-i ăsta adevărul: pur și simplu m-a epuizat incursiunea în valul de prieteni, cunoștințe, colegi, vecini, rude care au părăsit România. Practic, aproape jumătate din oamenii copilăriei și tinereții mele sunt peste graniță. Unora le merge bine, alții sunt pe linia de plutire, dar sunt mulțumiți că au ce oferi copiilor.

Nu puțini s-au plâns de faptul că, indiferent de cât de bine sunt plătiți, clauzele contractuale sunt stabilite de angajator sub standardul oferit celor originari din țările unde muncesc fiecare: contracte pe durata determinată, prelungite de douăzeci de ani încoace, condiții de muncă mai proaste, ore muncite și subremunerate.

Problema imigrării est-europenilor către vestul Europei pare a fi și o temă des întâlnită la peliculele ce vor fi prezentate anul acesta la Festivalul Internațional de Film Documentar ASTRA, ce se va desfășura la Sibiu. între 20 și 27 octombrie 2024 și va oferi o platformă diversificată pentru producții din întreaga lume. Au fost selecționate peste 100 de filme documentare ce reflectă o abordare globală a subiectelor contemporane, pe teme variate, de la probleme sociale și culturale până la inovații tehnologice.

LIMITS OF EUROPE/ MIRAJUL OCCIDENTULUI este un curajos film documentar cehesc, realizat de Apolena Rychlíková care va avea premiera mondială la Festivalul Internațional de Film Documentar ASTRA, de la Sibiu.

Saša Uhlová , o jurnalistă cehă, își părăsește familia și își dedică doi ani din viață lucrând sub acoperire pe piața europeană pentru forță de muncă ieftină. Dar documentarea condițiilor scandaloase și a inegalității sociale cu propriul ei corp, propria minte și inimă, în timp ce familia ei așteaptă să se întoarcă acasă, are un cost personal.

O fermă de sparanghel în Germania, un hotel în Irlanda și o casă de bătrâni în Franța e ceea ce experimentează Saša. Muncitorii din Europa de Est cu salarii mici locuiesc în paturi supraetajate și se chinuie din zori până seara în societățile occidentale. Cu trup și suflet, cu dăruire și empatie pentru noii ei colegi, Saša Uhlová se străduiește literalmente în inegalitatea socială pentru a documenta consecințele acesteia. Își lasă soțul, cei patru copii și tatăl grav bolnav acasă, în Republica Cehă, la fel ca milioanele de alți muncitori invizibili din Est care fac să se miște roțile Occidentului.

Care este prețul real pe care îl plătește Europa pentru exploatarea propriilor cetățeni? Cum arată viețile migraților economici, care au fost forțați să-și părăsească copiii și părinții în vârstă? Și de ce europenii privilegiați privesc în altă parte? Publicul a apreciat modul în care filmul abordează condițiile dificile ale muncitorilor migrați din Europa. Mărturiile jurnalistei Saša Uhlová, care experimentează personal aceste realități, au stârnit empatie și o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă acești lucrători.

Tot în cadrul festivalului, atingând aceeași problemă a migrației, a abuzurilor angajatorilor pe fondul unei relații complexe și complicate cu familia rămasă acasă, va rula și documentarul TATA, regizat de Lina Vdovii și Radu Ciorniciuc, film ce a impresionat la Festivalul de Film de la Toronto, fiind așteptat cu nerăbdare și la Astra Film Festival 2024.

Tema „sclaviei moderne” este ilustrată prin mai multe exemple concrete care reflectă condițiile dificile și abuzurile cu care se confruntă muncitorii est-europeni în străinătate: munca forțată, abuzuri fizice și psihologice, separarea de familie, lipsa drepturilor.

 TATA nu doar că rezonează cu publicul, dar și că deschide un dialog important despre problemele contemporane cu care se confruntă muncitorii migrați.Dacă va veni fiica înstrăinată de părinte, când tatăl o cheamă în ajutor și care va fi deznodământul acestei povești puteți vedea doar făcând o incursiune la Sibiu și cumpărând bilet la cinematograf.

Festivalul Internațional de Film Documentar ASTRA Sibiu a depășit borna a 30 de ani, devenind unul din evenimentele emblematice de profil ale Europei, promovând filmele de non-ficțiune și servind drept rampă de lansare pentru tinerii cineaști din România și din multe alte țări. Lansat în 1993 ca proiect inovator, evenimentul este inclus de European Film Academy pe lista festivalurilor care au dreptul de a face nominalizări directe pentru European Film Awards. .

Astra Film Festival va avea patru secțiuni competiționale dedicate realizatorilor emergenți, dar și celor consacrați: există competiția dedicată cineaștilor din România, competiția Central și Est-Europeană, o alta studențească, dedicată celor ce studiază la unități de profil, dar și secțiunea Voci emergente ale filmului documentar, unde cineaștii tineri pot să își prezinte lucrările.

Secțiunea competițională România

Șase dintre cele 11 filme selectate pentru secțiunea competițională România sunt premiere (patru mondiale și două naționale). Și vorbim despre Fotografii însângerate (r. Copel Moscu, 2024 – o abordare tulburătoare a politicilor antievreiești din România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.), O familie aproape perfectă (r. Tudor Platon, 2024), Interzis (r. Anelise Salan, 2024 – o emoționantă poveste despre un cuplu LGBTQ care luptă pentru legalizarea relației lor) și Pelicule de familie (r. Dan Curean, 2024) – premiere mondiale. Premierele naționale sunt Triton (r. Ana Lungu, 2024), 24 de ore (r. Harald Friedl, 2024 – o privire asupra muncii dificile a unei femei din Valea Jiului care îngrijește persoane vârstnice în Occident.). Celelalte filme din competiția România: Vis. Viață (r. Ruxandra Gubernat), Cum să fiu mort, dacă-s viu? (r. Ilinca Călugăreanu, 2024 – povestea unui bărbat ce luptă pentru a-și cîpăta identitatea), Moartea lui Iosif Zagor (r. Adrian Dohotaru, 2024 – despre vulnerabilitatea vârstnicilor și cumeste aceasta exploatată), Între tăcere și păcat (r. Diana Nicolae, 2024 – un portret al poetei Ana Blandiana), Alice On & Off (r. Isabela Tent, 2024 – un documentar despre minori care își iau destinul în propriile mâini.), Maia – portret cu mâini (r. Alexandra Gulea, 2024 – o călătorie prin viața unei femei din comunitatea aromânilor), După cum bate ceasul (r. Fecső Zoltán, 2023).

Secțiunea competițională Central și Est-Europeană

În partea dedicată filmelor central și est-europene, tema dominantă rămâne războiul din Ucraina (Cântecele pământului care arde – r. Olha Zhurba; Fotofobia – r. Ivan Ostrochovský și Pavol Pekarčík). În Câinii latră, caravana trece (r. Aslkod Kurov, Anonymous1) avem o perspectivă unică din culisele rezistenței oamenilor de presă și activiștilor din Rusia, în vreme ce criza migranților în disputa și ecourile tensiunilor politice din Europa se resimt la granițele Poloniei (Pădurea – r. Lidia Duda). Tot la această secțiune concurează și pelicula Mirajul Occidentului (r. Apolena Rychlíková), dar și povești despre cadouri absurde cu ocazia campaniei electorale în statele din estul Europei (Georgia zâmbitoarea – r. Luka  Beradze), despre obiceiuri din lumea ancestrală întâlnită în munții Albaniei (Cine e bărbatul în casă? – r. Kristine Nrecaj, Birthe Templin) sau despre o comunitate aparte din Germania, sorbii (Noi îi spunem Hanka – r. Grit Lemke). Puteți analiza întreaga listă pe site-ul festivalului.

Secțiunea Voci Emergente

Printre Vocile emergente ale documentarului regăsim filme produse în țări precum Austria, Canada, Cehia, Franța, Georgia, Germania, Iran, Norvegia, Portugalia, Republica Democrată Congo, Slovacia, SUA și Ucraina, filmele acestei secțiuni (curator Andreea Mihalcea) aduc o multitudine de perspective asupra feminismului (Lecții de zbor r. Elizabeth Nichols), descriu istorii individuale ale cineastelor ce devin platforme de rezistență și opoziție, prin sancționarea raporturilor de putere patriarhale din societatea iraniană (Planeta mea furată – r. Farahnaz Sharifi; Shahid – r.  Narges Kalhor), sunt interesate de identitatea de gen (Nu sunt tot ce-aș vrea să fiu – r. Klára Tasovská) sau prezintă transformarea educației în îndoctrinare și naționalism în Georgia (De când mă știu – r. Maka  Gogaladze). De asemenea, spațiul ex-sovietic e relevant în mai multe dintre filmele din această secțiune (Fragmente pe gheață – r. Maria  Stoianova; Interceptat – r. Oksana  Karpovych).

Secțiunea DOCSCHOOL

Competiția studențească va aduce, ca în orice an, un vibe proaspăt al noii generații de cineaști aspiranți. Filmele ce vor fi prezentate au fost produse de studenți din Belgia, Portugalia, Ungaria, Moldova, România, Israel, Kenya, Cehia, Germania și Polonia. Între ele veți găsi cu siguranță mici nestemate ascunse, ca în fiecare an.

ASTRA FILM DocTank

Opt proiecte cinematografice au fost selectate anul acesta la Astra Film Festival pentru a fi dezvoltate în cadrul programului DocTank, dedicat industriei de film documentar. Filmele, care se află în diferite stadii de dezvoltare sau producție, vor primi atât expertiza și ghidajul unor specialiști din industrie, cât și sprijin financiar pentru a fi finalizate. Proiectele selectate aparțin unor regizori și producători din România (patru documentare, unul realizat în co-producție cu Franța), Cehia, Estonia, Slovacia și Ungaria. Programul DocTank este implementat în cadrul AFF încă din anul 2016 și are ca scop încurajarea dezvoltării industriei românești și europene de film documentar.

Un element inovator al festivalului este amplasarea Cinema Dome în Piața Mare din Sibiu, care va oferi spectatorilor o experiență cinematografică imersivă, ca și în anii precedenți. Acest spațiu va găzdui proiecții speciale, inclusiv filme cu muzică iconică a unor trupe precum Queen și Pink Floyd. Este vorba despre Queen Heaven (r. Robert Sawallisch, Germania, 2023, 80 min – o experiență vizuală și sonoră dedicată trupei Queen, combinând muzică iconică și imagini rare) și Pink Floyd – The Dark Side of the Moon (r. Max Crow, Marea Britanie, 2023, 44 min – o transpunere imersivă a celebrului album, cu efecte vizuale impresionante)

Evenimentul nu se limitează doar la proiecții, ci va include și sesiuni de formare pentru copii, adolescenți și profesori, axate pe utilizarea filmului documentar ca instrument educațional, în cadrul Astra Film Junior 2024. Aceasta va permite educatorilor să integreze documentarele în predare, facilitând discuții despre teme relevante precum trauma, abuzul, nutriția, etc.

În concluzie, dacă veți ajunge la Astra Film Festival, aveți de unde alege și este imposibil să nu vă întoarceți mai câștigați din lumea filmelor non-ficțiune. Chiar dacă acel câștig poate fi o conectare la realitatea uneori nu foarte plăcută a societății în care ne ducem viața.

Să mai amintesc împrejurarea că totul se va petrece în atmosfera unică oferită de Sibiul mai frumos de la an la an. Asta pentru că participarea la festival nu este doar despre filme; orașul Sibiu, cu istoria și arhitectura sa, oferă un cadru fermecător care îmbogățește experiența culturală. Festivalul Astra chiar merită o incursiune în efervescenta citadelă săsească.

 Biletele pot fi achiziționate online pe site-ul festivalului, accesând www.astrafilm.ro/program-orar . De asemenea, vor putea fi achiziționate și fizic de la casieriile Astra Film începând de duminică, 20 octombrie 2024. Festivalul pune la dispoziție și un sistem de abonamente, detaliate aici.

Ne vedem la Sibiu!

Un răspuns

  1. Mulțumesc pentru articol! Nu am șanse să ajung la Sibiu dar sper că vor fi și alte oportunități de a viziona aceste filme importante.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Descoperă alte noutăți