Monica Macovei acuză Curtea Constituțională a României că a schimbat radical sensul propriei jurisprudențe în privința declarațiilor de avere și că, prin deciziile recente, slăbește mecanismele de prevenire și investigare a corupției din sistemul public.
Într-o postare amplă pe rețeaua socială Facebook, fosta ministră a Justiției spune că CCR joacă „alba/neagra” în această materie: în 2014, Curtea considera că publicarea declarațiilor de avere și de interese este justificată de nevoia de prevenire a corupției și de asigurare a integrității în exercitarea funcțiilor publice, în timp ce prin decizii ulterioare, din 2025 și 2026, ar fi mers în direcția opusă.
Macovei critică în special eliminarea caracterului public al unor informații și scoaterea soțului, soției și copiilor minori din sfera bunurilor care trebuie declarate.
„CCR joacă alba/neagra”
Potrivit Monicăi Macovei, schimbarea de poziție a Curții favorizează politicienii și funcționarii publici, pentru că reduce posibilitatea verificării modului în care averile acestora evoluează pe durata exercitării unei funcții.
Ea susține și că judecătorii CCR care au participat la aceste decizii s-ar afla într-un conflict de interese, deoarece sunt ei înșiși obligați să depună declarații de avere și, prin urmare, beneficiază de efectele hotărârilor Curții.
Un alt argument invocat este practica internațională. Macovei afirmă că în majoritatea statelor OECD declarațiile de avere ale demnitarilor sunt publice și că această transparență nu este incompatibilă cu dreptul la viață privată.
În sprijinul poziției sale, ea citează hotărârea CEDO în cauza Wypych v. Polonia, în care un ales local contestase publicarea online a declarației sale de avere. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că o asemenea obligație poate fi justificată într-o societate democratică, pentru că permite controlul public asupra aleșilor și contribuie la prevenirea corupției.
Macovei subliniază că protecția vieții private poate justifica anonimizarea unor date sensibile, precum coduri numerice personale sau numere de cont, dar nu eliminarea informațiilor relevante despre avere.
Riscul ascunderii bunurilor
Una dintre cele mai dure critici privește eliminarea obligației de declarare a bunurilor aflate pe numele soțului, soției sau copiilor minori.
Monica Macovei susține că o asemenea regulă poate încuraja transferarea unor bunuri pe numele membrilor familiei, ceea ce ar face mai dificilă identificarea averilor nejustificate și, eventual, confiscarea bunurilor provenite din fapte de corupție.
Ea amintește că sistemul declarațiilor de avere și de interese a fost introdus în 2005, în perioada în care conducea Ministerul Justiției, și a reprezentat una dintre măsurile asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Scopul declarat al acestui mecanism era ca cetățenii și instituțiile statului să poată compara averea unui demnitar sau funcționar public la începutul și la sfârșitul mandatului. Diferențele care nu pot fi explicate prin venituri legale pot constitui indicii pentru verificări privind fraude, corupție sau alte fapte ilegale.
În viziunea Monicăi Macovei, publicitatea declarațiilor de avere nu este doar o măsură tehnică, ci o formă de responsabilizare a celor care exercită funcții publice și sunt plătiți din bani publici.
Macovei critică și decizia privind Dominic Fritz
În finalul postării, Monica Macovei extinde criticile și asupra unei decizii a CCR referitoare la mandatul lui Dominic Fritz.
Ea susține că măsura ar fi fost aplicată retroactiv și, din acest motiv, ar încălca Constituția. Fosta ministră afirmă că explicația potrivit căreia decizia s-ar aplica mandatului, și nu persoanei, nu rezolvă problema juridică a retroactivității.
Macovei invocă și articolele 11 și 20 din Constituție și susține că, în situațiile în care există neconcordanțe între dreptul intern și obligațiile asumate de România prin tratate internaționale, inclusiv prin jurisprudența CEDO și CJUE, trebuie aplicate normele internaționale cu prioritate.
Mesajul central al postării este că recentele decizii ale CCR reduc transparența funcției publice și slăbesc instrumente create tocmai pentru prevenirea corupției și controlul averilor demnitarilor.
*foto copertă: Alexandru Busca / Inquam Photos
